Arhive blog
VIDEO: Corul Byzantion – Matima „Hristos se naște”, de Balasie Iereul [31 min]
Dacă vreți să ascultați ceva incredibil de frumos, o compoziție bizantină de pe la 1660-1680. Traducătorul în româneşte al acestei minunate cântări este Schimonahul Nectarie Creţu (1805-1899), protopsalt al Muntelui Athos.
Interpretează Adrian Sîrbu (Corul Byzantion)
Mathimile erau compoziţii largi (papadice) care înlocuiau stihirile de la Slavă… Şi acum… la marile sărbători. Au fost la mare cinste pînă spre 1750-1760, după care, din lipsa de psalţi, au fost lăsate deoparte ca gen. Puţinele mathimi compuse după 1760 sînt de dimensiuni mult reduse faţă de această compoziţie de mai sus.
Balasie Preotul şi Nomofylaxul Patriarhiei de Constantinopol este foarte posibil să fi fost român de neam, fiindcă 1. este numit de către un contemporan român al său Bălaşu şi fiindcă 2. puţinele manuscrise autografe ale sale ce ni s-au păstrat dovedesc că greaca nu era limba lui nativă.
Bălaşu Preotul s-a făcut remarcat ca unul din cei mai prolifici compozitori de muzică bisericească pe la anii 1670-1680, pe vremea cînd polifonia şi corurile de muzică occidentală pe 3-4 voci erau considerate ceva cu totul abominabil şi străin Bisericii Ortodoxe, chiar şi în năpăstuita Rusie ţaristă.
Compoziţia de mai sus a fost transcrisă în actuala notaţie psaltică pe la anul 1830 de către Hurmuz Hartofylax şi tipărită în 1851. Schimonahul Nectarie Creţu (1805-1899), protopsalt al Muntelui Athos, a fost traducătorul în româneşte al acestei minunate creaţii dintr-o vreme la care nimeni nu se mai gîndeşte astăzi. (cuvânt al Monahului Filotheu Bălan).
Grupul psaltic Tronos: Cântări din Slujba Vecerniei Sfântului Ierarh Iosif de la Partoș
Doamne, strigat-am… de Anton Pann, gl. 2 și Stihirile Crucii – de Nectarie Protopsaltul, gl. 2
Troparul Sfântului (de 2 ori) , Născătoare de Dumnezeu (aghioritic)
Stihirile Sfântului, de Pr. Cristian Todireanu, gl. 8
Slavă… a Sfântului, de Dimitrie Suceveanu, gl. 6
Și acum… a praznicului Înălțării Sf. Cruci, gl.6
Lumină lină, gl. 2 (aghioritic)
Stihirile Litiei, de Pr. Cristian Todireanu, Gl. 1
Slavă… a Sfântului Și acum… a Născătoarei, la Litie, de Pr. Cristian Todireanu, gl. 6
Stihirile Stihoavnei (Ale Praznicului) , Gl. 2
Slavă… a Sfântului, de D. Suceveanu; Și acum… a praznicului, gl. 6
VIDEO: Cântarea pascală „Ziua Învierii”, Schitul Lacu | Învierea Domnului (2020)
VIDEO: Cântarea pascală „Ziua Învierii”, Schitul Lacu | Învierea Domnului (2020)
Cuviosul Serafim (Rose): Marele Post, surghiunul nostru
Marele Post, surghiunul nostru
Cuviosul Serafim (Rose)
„La râurile Vavilónului,
acolo am şezut şi am plâns,
când ne-am adus aminte de Sión.”
În aceste cuvinte ale psalmului Postului, noi, creştinii ortodocşi, Noul Israil, ne aducem aminte că sântem în surghiun, în exil. Pentru ortodocşii ruşi izgoniţi din Sfânta Rusie, psalmul are un înţeles anume; însă şi toţi creştinii ortodocşi care vieţuiesc în surghiunul lumii acesteia, tânjind întoarcerea la adevăratul nostru cămin, Cerul. Pentru noi, Marele Post este o perioadă de surghiun, rânduită pentru noi de Maica noastră, Biserica, spre a ţine proaspătă amintirea Sionului de care ne-am îndepărtat atâta. Ne merităm surghiunul şi avem mare nevoie de el, din pricina păcatelor noastre celor multe. Doar prin pedeapsa surghiunului, amintit în postul, rugăciunile şi pocăinţa acestei perioade, ne aducem aminte de Sionul nostru.
„De te voiu uita, Ierusalíme!”
Slăbiţi şi uitători, chiar şi în toiul Marelui Post trăim ca şi cum Ierusalimul nu ar exista pentru noi. Ne îndrăgostim de lume, Vavilonul nostru; ne lăsăm atraşi de plăcerile neînsemnate ale acestui „pământ strein” şi nu mai dăm atenţie slujbelor şi rânduielii Bisericii care ne amintesc de adevărata noastră casă. Mai rău, ne îndrăgostim de chiar cei care ne-au înrobit – căci păcatele noastre ne ţin în robie mai puternic decât vreun stăpân omenesc – şi slujindu-le lor, petrecem în nepăsare preţioasele zile ale Postului, când ar trebui să ne gătim a întâmpina răsăritul Noului Ierusalim – Învierea Domnului nostru Iisus Hristos.
Încă mai este vreme; trebuie să ne aducem aminte de adevărata noastră casă şi să plângem pentru păcatele care ne-au surghiunit departe de ea. Să primim cu inima cuvintele Sf. Ioan Scărarul: „Surghiunul este despărţirea de toate, pentru a ţine cugetul nedespărţit de Dumnezeu. Surghiunul iubeşte şi pricinuieşte pururea lacrămile”. Surghiuniţi din Rai, trebuie să devenim surghiuniţi ai acestei lumi, dacă nădăjduim să ne întoarcem. O putem face petrecând aceste zile în post, rugăciune, despărţire de lume, luând parte la slujbele Bisericii, cu lacrimi de pocăinţă, pregătindu-ne de Praznicul plin de bucurie care va sfârşi această vreme a surghiunului; şi, dând mărturie tuturor din acest „pământ strein” de amintirea noastră, a şi mai marelui Praznic ce va fi atunci când Domnul se va întoarce să aducă acasă norodul Său, către Noul Ierusalim, de la care nu va mai fi surghiun, căci este veşnic.
Traducere de Radu Hagiu
Patru Cântări bizantine interpretate la un eveniment muzical în Athena, prilejuit de împlinirea a 170 de ani de la trecerea la cele veșnice a monahului Matei Vatopedinul (1774 – 1849), mare părinte athonit alcătuitor de cântări (10 decembrie 2019)
Stihira vecerniei la prăznuirea Sfinților Athoniți, pe glas 4 leghetos, cântată de Horodia Părinților Aghioriți, condusă de Gheronda Damaschin Neoskitiotul, la evenimentul muzical din data de 10 decembrie, din Athena, la 170 de ani de la trecerea la cele veșnice a monahului Matei Vatopedinul.
«Bucură-se Cerul și pământul…» Stihira Stihoavnei la Intrarea în Biserică a Preasfintei de-Dumnezeu-Născătoare, pe plagalul glasului 1, cântată de Horodia Părinților Aghioriți, condusă de Gheronda Damaschin Neoskitiotul, la evenimentul muzical din data de 10 decembrie, din Athena, la 170 de ani de la trecerea la cele veșnice a monahului Matei Vatopedinul.
«Nașterea Ta, Hristoase…» – Troparul Nașterii Mântuitorului și Slava de după Evanghelie «Astăzi toate…» , cântate de horodiile participante la evenimentul muzical din data de 10 decembrie, din Athena, la 170 de ani de la trecerea la cele veșnice a monahului Matei Vatopedinul.
«Ceata cuvioșilor părinți…» – Slava Laudelor la prăznuirea Cuvioșilor Părinți Athoniți, compoziție pe plagalul glasului 4, cântată de Horodia Părinților Aghioriți, condusă de Gheronda Damaschin Neoskitiotul, la evenimentul muzical din data de 10 decembrie, din Athena, la 170 de ani de la trecerea la cele veșnice a monahului Matei Vatopedinul.
Influența Sfântului Porfirie Kavsokalivitul. Interviu cu Nektaria Karantzi (Atena, Grecia)
Interviu realizat în cadrul celei de-a treia ediții a Festivalului de Muzică Bizantină de la Iași
Nectaria Karanzi este singura interpretă de origine greacă care interpretează muzică bizantină, cu o discografie în acest domeniu de când avea 14 ani și cu o activitate de corist încă de la vârsta de 9 ani. În primele ei înregistrări de muzică, a acompaniat un sfânt contemporan, Sfântul Porfirie Kavsokalivitul (apropiat al familiei, cel care a și botezat-o, n. edit.) și, la îndemnul său, și-a început studiile în domeniul muzicii bizantine la o vârstă foarte fragedă. Nektaria Karantzi este cunoscută pe scena muzicii grecești și datorită colaborării sale cu cel mai mare profesor de muzică tradițională grecească, Chronis Aidonides.
Mai multe informații din biografia Nectariei Karanzi la LINK.
Slava de la Polieleul „Cuvânt Bun”, de Theodor Fokaefs, plagalul glasului al IV-lea. Melos de pr. Damaschin Neoskitiotul împreună cu sinodia şi psalții de la Burazeri
Slavă la Polieleu ce se cântă la praznicele Maicii Domnului după „Cuvânt bun”, glas plagal IV, de Theodor Fokaeos. Cântă părintele Damaschin de la Chilia Sfinții Doctori fără-de-arginți, Nea Skiti cu sinodia împreună cu psalții de la Burazeri, la privegherea de la Mănăstirea Hilandar, în cinstea icoanei Preasfintei Născătoare-de-Dumnezeu ce se numește Triherousa (25 iulie, 2019). După tradiție, această Slavă se cântă în fața icoanei făcătoare de minuni.
Vezi și Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului “Tricherusa” de la Hilandar
VIDEO: Dumnezeiasca Liturghie în cinstea tuturor Sfinților Vatopedini, cu participarea episcopului Adrian al Alikarnassiei (Sfânta Mare Mănăstire Vatopedi, iulie 2019) – fragmente
VIDEO: Dumnezeiasca Liturghie în cinstea tuturor Sfinților Vatopedini, cu participarea episcopului Adrian al Alikarnassiei (Sfânta Mare Mănăstire Vatopedi, iulie 2019) – fragmente
AUDIO: Slujba Utreniei la praznicul Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului, Schitul Lacu, Muntele Athos
AUDIO: Slujba Utreniei la praznicul Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului, Schitul Lacu, Muntele Athos
CD-uri cu cântări psaltice în interpretatea părinților athoniți de la Schitul românesc Lacu găsiți la Librăria Evanghelismos și Sophia din capitală, dar și la diferite pangare și librării ortodoxe din țară.
AUDIO: Paraclisul Maicii Domnului Paramythia – Mângâietoarea, în interpretarea Grupului psaltic al Mănăstirii Blănoiu, Vâlcea
Paraclisul Maicii Domnului Paramythia – Mângâietoarea, a apărut cu Binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, în interpretarea Grupului psaltic al Mănăstirii Blănoiu.
AUDIO: Grupul Nectarie Protopsaltul – Slujba Vecerniei Nefăcutei de Mână Icoane „Prodromița”
„Slujba Paraclisului nefăcutei de mână icoane PRODROMIȚA” – Cântări interpretate de grupul psaltic NECTARIE PROTOPSALTUL condus de Sabin Preda.
Slujba a fost alcătuită în grecește de Dr. Haralambos Busias, imnograful Patriarhiei Alexandriei, și a fost tradusă de diaconul Constantin-Cornel Coman, păstrându-se metrica originalului.
Achiziționați CD-ul de >> AICI <<
Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir (26 octombrie / 8 noiembrie), ocrotitorul Schitului Lacu de la Muntele Athos. Privegherea de hram – 2018
Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir (26 octombrie / 8 noiembrie), ocrotitorul Schitului Lacu de la Muntele Athos. Privegherea de hram – 2018 / fragment
Peste 80 de fotografii de la hram în albumul de la LINK! © 2018 marturieathonita.ro
Paraclisul Icoanei Maicii Domnului – Pantanassa, vindecătoare a cancerului, în interpretarea Grupului psaltic Nectarie Protopsaltul
Paraclisul Icoanei Maicii Domnului – Pantanassa, vindecătoare a cancerului, în interpretarea Grupului psaltic Nectarie Protopsaltul – 15 octombrie
Vezi și Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului “Pantanassa” de la Vatopedi
Fragmente din Cântările Învierii în interpretarea lui Gheron Efrem Filotheitul
„Aici pe pământ prăznuim Sfintele Paști puțină vreme. Se sfârșeste această bucurie și este urmată iarăși de necazuri, strâmtorări, ispite și atâtea altele. Sus însă, în cealaltă lume, Paștile va fi veșnic, fără sfârșit, fără apus, în vecii vecilor” – Gheronda Efrem Filotheitul
Protopsalții athoniți de la Nea Skiti (Noul Schit) invitați la Festivalul de Muzică Bizantină de la Iași (27 septembrie – 1 octombrie 2017), ediția I
În perioada 27 septembrie – 1 octombrie 2017, Iașul își va da întâlnire cu unele dintre cele mai cunoscute coruri de muzică bizantină din țară și din străinătate, care vor susține concerte deosebite și momente liturgice. Vino să asculți interpreți specializați pe diferite ramuri ale acestui gen muzical din Grecia, Muntele Athos, Liban, Serbia, Statele Unite ale Americii și România.
Părinții Protopsalți de la Nea Skiti împreună cu Părintele Damaschin – dirijor vin la Festival
Părintele Damaschin a intrat în monahism în 1984, iar începând cu 1996 este stareț al Chiliei „Sfinții Doctori fără de Arginți”, Nea Skiti. Principala ascultare pe care o urmează este cântul psaltic. Împreună cu monahul Teodosie și cu ceilalți monahi ai obștii, participă la slujbele de hram ale așezămintelor athonite, contribuind prin aceasta la păstrarea și promovarea valorilor muzicale și a ifosului athonit pe care le-au moștenit.
Iașiul – Capitala cântului bizantin
Festivalul de Muzică Bizantină de la Iași se anunță a fi cel mai mare eveniment din țară dedicat artei muzicale bizantine. Reunind la Iași cei mai renumiți interpreți, ediția I a Festivalului va transforma Iașul, pentru 5 zile într-o „capitală a cântului bizantin”.
Evenimentul, de înaltă ținută culturală, pregătește atât concerte deosebite, cât și momente liturgice, cu slujbe și privegheri săvârșite cât mai apropiat de modul în care acestea se desfășurau în vechiul Constantinopol, inima de odinioară a Ortodoxiei.
Pe site-ul oficial al festivalului http://www.ibmf.ro/ro găsiți informații despre Program și Invitați.
Urmăriți evenimentul pe Facebook
Sfântul Munte Athos 