Arhive blog
Pelerinaj în Grecia (13 – 19 mai 2024) [Îmbarcare din Moinești, Onești, Adjud, Focșani, Buzău, Urziceni, București, Giurgiu]
– pelerinajul se adresează bărbaților și femeilor deopotrivă –
Obiective principale: Biserica Sf. M. Mc. Dimitrie Izvorâtorul de Mir – Tesalonic / Complexul Meteora / Mănăstirea Bunavestire de la Nea Makri (Sf. Efrem cel Nou) / Mănăstirea „Sfânta Treime” – Eghina (Sf. Nectarie al Eghinei) / Biserica Sf. Ioan Rusul – Evia / Mănăstirea Kato Xenia (Brâul Maicii Domnului) / Mănăstirea Sfântul Ioan Teologul – Suroti / Mănăstirea Rila.
🔹Luni, 13 Mai 2024 (ziua 1): Îmbarcare* din Moinești (ora 2.00) – Onești – Adjud – Focșani – Buzău – Urziceni – București (aprox. 6.00) – Giurgiu – Ruse – Sofia. Închinare în Biserica Sf. Sofia (o bijuterie bizantină, emblemă a capitalei Bulgariei, care a dat şi numele oraşului, în sec. XIV. Este cea mai veche biserică ortodoxă din Sofia) și Catedrala Alexander Nevski (catedrala patriarhală a Bisericii Ortodoxe Bulgare, una dintre cele mai faimoase edificii din Sofia). Plecare spre Mănăstirea Rila (sec. al-X-lea), central spiritual al Bulgariei. Închinare la odoarele mănăstirii (moaștele Sf. Ioan de Rila). Plecare spre Grecia. Mănăstirea Sfânta Treime – Filyro de lângă Tesalonic (cazare).
* îmbarcarea se poate face și din unele localități apropiate de pe traseu dacă sunt minim 4 pelerini pentru îmbarcare.
🔹Marți, 14 Mai 2024 (ziua 2): Filyro. Plecare spre Veria. Închinare la Mănăstirea Panagia Soumela. Închinare la icoana făcătoare de minuni a Fecioarei Maria „Panaghia Soumela”, după tradiție, aceasta este una dintre cele trei icoane pictate de Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca la cererea Sfintei Fecioare. Plecare spre Kalambaka – Vizita a 2 sau 3 mănăstiri din impresionantul Complex monahal Meteora (mănăstiri din sec al XIII – XIV-lea), în funcție de programul mănăstirilor. Kalambaka (cazare).
🔹Miercuri, 15 Mai 2024 (ziua 3): Kalambaka. Plecare spre Igoumenitsa (al doilea port ca mărime al Greciei). Îmbarcare către insula Corfu (Kerkira). Vizitarea Catedralei Sf. Spiridon (închinare la moaştele Sf. Spiridon, mare făcător de minuni) şi a Catedralei Mitropolitane (cu moaştele întregi ale Sfintei Împărătese Teodora, apărătoarea sfintelor Icoane). Ne întoarcem cu ferryboatul la Igoumenitsa (cazare).
🔹Joi, 16 Mai 2024 (ziua 4): Igoumenitsa. Plecare spre Patras (al treilea oraș ca mărime al Greciei). Închinare în Biserica Sfântului Apostol Andrei – moaștele (Capul) și crucea pe care a fost răstignit Sfântul Apostol Andrei. Plecare spre Insula Evia. Prokopi: Biserica Sf. Ioan Rusul (închinare la moaşte), Mănăstirea Cuv. David „Copilul Înaintemergătorului”, mormântul Cuv. Iacov Tsalikis. Mănăstirea Cuv. David „Copilul Înaintemergătorului” (cazare).
🔹Vineri, 17 Mai 2024 (ziua 5): Evia – Pireu – îmbarcare pe ferryboat către insula Eghina, cel mai iubit loc de pelerinaj din Grecia. Închinare la Mănăstirea „Sfânta Treime” la moaştele Sf. Ier. Nectarie al Eghinei, Tămăduitorul de boli grave, vizitarea chiliei Sfântului. Spre Pireu. Deplasare la Mănăstirea Bunavestire de la Nea Makri (închinare la moaştele Sf. Mc. Efrem cel Nou). Plecare la Mănăstirea Kato Xenia („Cea străină”) – închinare la Brâul Maicii Domnului şi icoana pictată de Sf. Apostol şi Evanghelist Luca (una dintre cele 3 cunoscute). Mănăstirea Kato Xenia (cazare).
🔹Sâmbătă, 18 Mai 2024 (ziua 6): Mănăstirea Kato Xenia. Plecare spre Valea Tembi. Închinare la Biserica Sf. Paraskevi (vindecatoare de ochi). Spre Tesalonic. Vizitarea obiectivelor principale bisericești din Tesalonic (Bisericii Sf. M. Mc. Dimitrie Izvorâtorul de Mir – închinare la moaștele Sf. M. Mc. Dimitrie și Sf. Anisia, Biserica Seminarului teologic – închinare la moaștele Sf. Teodora din Tesalonic si a Sf. Cuv. David, Biserica Sfânta Sofia – închinare la moaștele Sf. Vasile cel Nou Tesaloniceanul, Catedrala mitropolitană – închinare la moaștele Sf. Grigorie Palama). Plecare spre Mănăstirea Sfântul Ioan Teologul – Suroti (închinare la mormântul Sfântul Paisie Aghioritul și la moaștele Sfântului Arsenie Capadocianul (sâmbăta, în timpul verii, program de închinare – orele 10.00-15.00). Plecare spre România.
🔹Duminică, 19 Mai 2024 (ziua 7): Giurgiu – București – Urziceni – Buzău – Focșani – Adjud – Onești Moinești (în funcție de trafic, de opriri și formalitățile vamale). Dacă la vremea sfintei Liturghii ne vom afla încă pe traseu, se va opri pentru slujbă!
**Este posibil să se atingă și alte obiective de pe traseu, în funcție de cum se va gestiona timpul avut la dispoziție (ex. Mănăstirea Panaghia Dobra / Loutraki – Mănăstirea Sf. Patapie / Atena: Catedrala Mitropolitană și Areopagul).
💥 Preț: 650 EURO
Grup relativ mic, 18 persoane
(foarte avantajos pentru pelerinaje, se câștigă timp când se fac opriri)
Preţul include: Transport cu microbuz Ford Transit Custom, Renault Trafic sau Opel Vivaro, 8+1 locuri, aer condiţionat, şofer / ghid cu experiență – teolog, cazări (camere cu mai multe paturi), transport ferryboat, taxe parcare.
Preţul nu include: Intrările la Meteore (3 euro/mănăstire), masa (în unele zile se poate lua la mănăstire), asigurare medicală (opţională).
❗❗❗ Pentru înscrieri și orice alte detalii – tel: 0740.050.735 sau mail: pridvor@yahoo.com
Organizator: Asociația Culturală Karyes – organizație non-profit.
„Omul lui Dumnezeu”, filmul dedicat vieții Sfântului Nectarie al Eghinei, ajunge în cinematografele din România
Omul lui Dumnezeu (Man of God / Ο Άνθρωπος του Θεού), film artistic dedicat vieţii şi activităţii Sfântului Nectarie de la Eghina intră în cinematografele din România.
Filmul va avea premiera de gală pe 29 noiembrie 2022, la Cinema City – ParkLake Shopping Center, București, urmând ca din 2 decembrie să ajungă în 64 de cinematografe din toată țara.
Detalii pe site-ul Cinema City:
https://www.cinemacity.ro/films/omul-lui-dumnezeu/5451s2r
Filmul, realizat în colaborare cu Mănăstirea Vatopedi din Sfântul Munte Athos, ar fi trebuit să apară pe marile ecrane în anul 2020, la împlinirea a 100 de ani de la trecerea în veşnicie a Sfântului Nectarie, dar, cel mai probabil, din cauza restricțiilor din sălile de cinema a fost amânată lansarea lui pentru 2021/2022. Filmul este distribuit in România de compania Videomix.
Din distribuție fac parte Aris Servetalis (Grecia) și Alexander Petrov (Rusia), Mickey Rourke (SUA), iar muzica este compusă de Zbigniew Preisner (Polonia), cel care a compus muzica pentru filmele regizorului Krzysztof Kieślowski.
Filmul are și o pagină fb dedicată: Man of God!
VIDEO: Minunile Sfântului Porfirie Kavsokalivitul în Grecia – ne vorbește un martor: Starețul Hristodulos (subtitrare Ro)
În acest interviu video, fostul stareț al Mănăstirii Sfântului Simeon Noul Teolog din Kalamos, Attica, Grecia, arhimandritul Hristodoulos, vorbește despre întâlnirile sale minunate cu Sfântul Porfirie Kavsokalivitul.
De la setări (acea rotiță din bara videoclipului), se poate selecta limba română.
1 februarie 2022: De acum cei nevaccinați care vizitează Sfântul Munte pot evita carantina la întoarcerea în țară. Noile reguli CNSU
⚠️ Începând de marți, 1 februarie 2022, pot călători în România, FĂRĂ obligația de a efectua carantină, toate persoanele care:
✅ fie sunt vaccinate (minim 10 zile trecute de la finalizarea schemei complete)
✅ fie au trecut prin boală în ultimele 6 luni (180 de zile)
✅ fie prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR efectuat cu cel mult 72 de ore înainte de sosirea în țară (Certificatul digital UE se activează și pe baza rezultatului negativ la testul RT-PCR).
❗️❗️ Doar persoanele care NU sunt vaccinate, cele care NU au trecut prin boală și cele care NU prezintă testul Covid vor efectua 5 zile de carantinā.
🚸 *Copiii cu vârsta de până la 12 ani nu efectuează carantină și nu trebuie să prezinte rezultat negativ la test Covid sau Certificat digital al UE privind Covid.
PRECIZĂRI: Acestea sunt, pe scurt, noutățile pe care le aduce Hotărârea CNSU nr. 6 / 31.01.2022.
În ce privește pe cei ce vizitează Sfântul Munte Athos:
Pentru cei vaccinați sau trecuți prin boală, nu sunt modificări, ei nu fac carantină la întoarcerea în țară.
Cei nevaccinați au de acum posibilitatea de a prezenta rezultat negativ la test RT-PCR efectuat cu maxim 72 ore înainte de a ajunge în vama românească pentru a NU intra în carantină (testare se poate face în Ouranoupoli). Dacă însă nu doresc să se testeze (cei nevaccinați), vor sta în carantină în țară doar 5 zile.
De asemenea, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a decis ca România să renunţe la împărţirea statelor „pe culori” în funcţie de riscul epidemiologic.
Reamintim și faptul că la acest moment (februarie 2022), pentru a intra în Grecia se cere rezultat negativ la test rapid antigen (efectuat cu maxim 48 ore înainte de a ajunge în vama grecească) indiferent dacă persoana este vaccinată, nevaccinată sau trecută prin boală. Sigur, se poate și test RT-PCR, dar nu neapărat acesta (efectuat cu maxim 72 ore înainte).
[P] Pelerinaje la Muntele Athos
Vezi și PDF online:
Veste bună: Reîncepem pelerinajele noastre la Sfântul Munte Athos în a doua parte a lunii iulie 2021
Dragi Iubitori ai Sfântului Munte,
Doamne, ajută!
După jumătatea lunii iulie 2021 vom reporni, cu ajutorul Maicii Domnului, pelerinajele la Sfântul Munte organizate sub egida Asociației Culturale Karyes.
Teoretic, Sfântul Munte s-a redeschis pentru pelerini din data de 11 mai 2021, dar retricțiile locale anunțate inițial, cât și cele de circulație făceau improprii pelerinajele de grup, așa că am decis să mai așteptăm puțin.
Ce s-a schimbat de acum?
Începând cu data de 17 iunie 2021, Grecia a intrat în zona verde, astfel că turiștii/pelerinii nevaccinați nu mai sunt nevoiți să stea în carantină la domiciliu la întoarcerea în România. De asemenea, o altă veste bună, pe 20 iunie 2021 s-a anunțat oficial că Grecia renunță la obligativitatea testului PCR pentru turiștii nevaccinați, de-acum se poate intra pe baza rezultatului negativ la testul rapid antigen. Și restricțiile locale s-au mai relaxat, majoritatea mănăstirilor fiind deschise pentru închinare.
Avem deja o listă de așteptare cu doritori. De asemenea, avem pelerini deja înscriși și grupe gata formate, care nu au mai putut pleca în martie – aprilie anul trecut din cauza pandemiei.
Pornim pelerinajele noastre în a doua parte a lunii iulie pentru că organizarea cere ceva timp, în plus, în perioada 28 iunie – 7 iulie 2021 voi fi în concediu. Datele noi ale plecărilor noastre spre Sfântul Munte, când le vom avea, le vom anunța AICI. De asemenea, pe blog, ca întotdeauna, vor fi postate și programele detaliate ale pelerinajelor noastre.
Maica Domnului să ne ajute și să ne învrednicească să pășim din nou în Grădina ei cea preafrumoasă!
Laurențiu Dumitru
Președinte Asociația Culturală Karyes
/ foto: Capitala Athosului, Karyes, în vremea pandemiei – fără pelerini, 12 iulie 2020 / foto credit George Crasnean /
Trailer-ul unui film mult așteptat: „Omul lui Dumnezeu”, film dedicat vieţii şi activităţii Sfântului Nectarie de la Eghina
Am aflat cu bucurie că a apărut trailer-ul filmului Omul lui Dumnezeu (Man of God/Ο Άνθρωπος του Θεού), film dedicat vieţii şi activităţii Sfântului Nectarie de la Eghina.
Filmul ar fi trebuit să apară pe marile ecrane în anul 2020, la împlinirea a 100 de ani de la trecerea în veşnicie a Sfântului Nectarie, dar, cel mai probabil, din cauza restricțiilor din sălile de cinema a fost amânată lansarea lui pentru 2021.
Yelena Popovic, scenarista și regizoarea filmului „Man of God”, a oferit un interviu exclusiv Agenției de știri Basilica (link mai jos), în care a vorbit despre valoarea Ortodoxiei și prezența lui Dumnezeu în viața ei și a celor care au colaborat la proiect.
Filmul a fost realizat în colaborare cu Mănăstirea Vatopedi din Sfântul Munte Athos și va ajunge curând în cinematografe, ca un omagiu adus sfântului la 100 de ani de la mutarea sa la viața veșnică.
Din distribuție fac parte Aris Servetalis (Grecia) și Alexander Petrov (Rusia), Mickey Rourke (SUA), iar muzica este compusă de Zbigniew Preisner (Polonia), cel care a compus muzica pentru filmele regizorului Krzysztof Kieślowski.
Filmul are și o pagină fb dedicată: Man of God!
Vezi si „Omul lui Dumnezeu”, filmul dedicat vieții Sfântului Nectarie al Eghinei, ajunge în cinematografele din România
AUDIO: Mitropolitul Athanasie de Limassol ne vorbește despre o minune contemporană a Sfântului Iosif Isihastul (subtitrare în Ro)
AUDIO: Mitropolitul Athanasie de Limassol ne vorbește despre o minune contemporană a Sfântului Iosif Isihastul (apariția sa minunată într-un spital din Grecia)
Mitropolitul Athanasie de Limassol este fost nevoitor aghiorit la Nea Skiti şi Vatopedi, ucenic al Sfinților Paisie Aghioritul şi Efrem Katounakiotul.
Rugăciunea unui preot: Părintele Dimitrie Gagastathis (1902-1975)
Rugăciunea unui preot
Părintele Dimitrie Gagastathis (1902-1975)
Iisuse, Bunule Păstor, mulţumescu-Ţi Ţie pentru că mi-ai dat până şi mie, celui mic şi neputincios, aceeaşi poruncă pe care ai dat-o Apostolului Tău, când i-ai spus: Paşte oile Mele (Ioan 21, 17).
N-aş fi îndrăznit niciodată, Doamne, să primesc o ascultare aşa de grea, dacă nu aş fi crezut că harul Tău vindecă ceea este slab şi plineşte ceea ce lipseşte.
Pentru aceasta, acum, când slăbiciunile mele apasă atât de mult asupra mea, eu, preotul Tău, jertfitorul Tău, micul păstor al turmei Tale, Te rog fierbinte: Doamne, fii mie ajutător, ţine inima mea curată, nelegată de bani, ci legată de poruncile Tale. Înlătură de la robul tău iubirea de sine, slava deşartă şi cugetul lumesc.
Ţine-mă departe de mânie, ranchiună, invidie şi pizmă. Fă-mă un om al rugăciunii, astfel încât nu numai cu buzele, ci şi cu inima să laud şi să slăvesc Numele Tău Cel Sfânt. Ajută-mă să nu uit sfintele simţiri ale primei mele Liturghii şi, prin ele, să gonesc viermele obişnuinţei, care adesea vine la mine şi care mult mă supără.
Ajută-L pe preotul tău, Doamne, să fie întotdeauna un înger de mângâiere pentru cei îndureraţi, un izvor de întărire duhovnicească pentru cei întristaţi, o călăuză către pacea Ta şi un izvor de bucurie pentru cei răniţi.
Ajută-mă Mântuitorul meu, amestecă în viaţa mea blândeţea cu fermitatea, chibzuinţa cu puterea, delicateţea cu stricteţea.
Iartă-mi greşalele mele, pentru ca nimeni să nu cadă din pricina slăbiciunii mele. Învaţă-mă Doamne, cum să-i îndrum pe copii, cum să le inspir dragostea de Tine celor tineri, cum să-i sfătuiesc pe cei mai mari, cum să-i întorc pe păcătoşi de la calea lor, cum să-i îmbărbătez pe cei ce sunt pe moarte.
Învaţă-mă, Doamne, Tu Care cunoşti inimile oamenilor, cum să săvârşesc Tainele Bisericii Tale, cu deosebire Taina Sfintei Spovedanii. În timpul ei, fă-mă să fiu un psiholog desăvârşit şi un părinte iubitor.
Ajută-mă să fiu în parohia mea exemplu de fapte bune şi un îndrumător în lucrările bine-plăcute lui Dumnezeu, astfel încât să-i câştig pe toţi de partea mea pentru bucuria lor şi pentru slava Numelui Tău. Amin.
din lucrarea “Părintele Dimitrie Gagastathis, Omul lui Dumnezeu, 1902-1975, Viaţa, minunile şi sfaturile duhovniceşti ale unui preot simplu din zilele noastre”, Editura “Orthodox Kypseli”, Tesalonic.
SPRIJINIȚI ACTIVITATEA BLOGULUI NOSTRU!
Sfântul Ierarh Nectarie al Eghinei (9 / 22 noiembrie) – acatistul și paraclisul
Doamne, ajută!
La linkurile de mai jos am încărcat Acatistul, respectiv Paraclisul Sfântului Nectarie, făcătorul de minuni (9 noiembrie). Se poate face și download. Să fie cu folos și să avem parte de rugăciunile Sfântului Ierarh Nectarie!
Acatistul Sfântului Nectarie, făcătorul de minuni
Paraclisul Sfântului Nectarie, făcătorul de minuni
Mulțumim traducătorului pentru îngăduința de a posta textele pe Blogul Sfântul Munte Athos.
SPRIJINIȚI ACTIVITATEA BLOGULUI NOSTRU!
Două minuni săvârșite de Sfântul Nectarie prezentate în cartea „Sfântul Nectarie. Minuni în România”
Două minuni săvârșite de Sfântul Nectarie prezentate în cartea „Sfântul Nectarie. Minuni în România” (Meteor Publishing, 2011)
„Am primit Acatistul Sfântului Nectarie, deosebit într-adevăr, şi o iconiţă de la o colegă de facultate în semn de mulţumire pentru un ajutor pe care i-l dădusem la nevoie, alături de alţi colegi.
Se întâmpla în 2010, în luna aprilie cred, înainte de sesiunea de restanţe de dinaintea examenului de licenţă. Am avut patru examene restanţă din anul II şi încă unul din anul I, şi am făcut tot posibilul să învăţ ca să le iau, cu convingerea însă că am să amân examenul de licenţă pentru sesiunea din februarie, 2011. Menţionez că nu a fost aşa simplu, fiind şi mamă şi având şi un serviciu solicitant, unde eram implicată de dimineaţa până seara la ora 19:00. Astfel că orele cele mai potrivite să învăţ erau noaptea.
Înaintea uneia din restanţe, care pentru mine era cel mai greu examen din cele cinci, fiind sinteză şi o materie complexă, cu cincisprezece minute înainte de a pleca spre facultate am ales să citesc Acatistul Sfântului Nectarie pentru mângâiere şi încurajare, şi de asemenea, în încheiere m-am rugat şi la Sfânta Paraschiva, Sfântul Antonie, Maica Domnului şi Domnul nostru Iisus Hristos.
Imediat ce am încheiat rugăciunea şi m-am închinat mi-a sunat telefonul, colega care îmi dăduse Acatistul transmiţându-mi informaţia că examenul se va da grilă în loc de sinteză şi că, de asemenea, are două grile cu întrebări posibile pe care mi le trimite prin e‑mail. Am apucat să îmi arunc ochii pe întrebări şi apoi a trebuit să plec la examen, dar întrebările au fost din ce ştiam mai bine, astfel că am luat nota 9. Am trecut cu bine şi de celelalte examene.
Şi cu ajutorul lui Dumnezeu şi al lui Sfântului Nectarie, la care m-am rugat zilnic şi al cărui acatist l-am citit cu multă dragoste şi credinţă, am reuşit ca în cele două săptămâni rămase până la licenţă să acopăr mare parte din materie, astfel că am luat şi acest examen important. Chiar dacă nu a fost o notă foarte mare, Îi mulţumesc lui Dumnezeu că am reuşit să reţin suficient cât să pot cu mintea şi puterea mea să iau acest examen în condiţii nu tocmai din cele mai favorabile.
Am povestit multora această experienţă a mea cu binefacerea Sfântului Nectarie, în speranţa că şi ei vor crede şi vor fi ajutaţi în problemele personale. Chiar mai mult, m‑am oferit să merg cu cei ce au dorit la Mănăstirea Radu Vodă pentru a le da curaj şi a le fi alături.
Această experienţă, mai presus de toate, m-a făcut să mă întorc către mine, să văd şi să recunosc lucruri care nu îmi sunt plăcute, şi să mă gândesc serios la cum îmi doresc să îmi trăiesc viaţa.
Tot datorită Sfântului Nectarie am reuşit ca pentru prima dată în viaţa mea să mă spovedesc cu adevărat, m-am rugat pentru curajul şi gândul bun de a spune tot ce aveam pe suflet, de a-mi lua angajamentul să nu mai fac lucruri care mă făceau să plec ochii în pământ în faţa lui Dumnezeu. Prima dată când am fost la moaştele Sfântului Nectarie mi‑a fost ruşine să mă apropii fiindcă mă simţeam mult prea departe de atâta sfinţenie, dar apoi am înţeles că am avut ocazia să realizez asta şi şansa să mă îndrept. Doamne ajută!”.
Lavinia Oprescu
***
„Eram prietenă de trei ani cu actualul meu soţ, eram studentă în anul IV de facultate şi aşteptam cu nerăbdare să termin facultatea pentru a ne împlini în sfârşit dragostea prin Sfânta Taină a căsătoriei.
Însă lucrurile nu au decurs atât de simplu cum ne aşteptam noi şi Bunul Dumnezeu a îngăduit să trecem printr-o serie de încercări cu menirea de a ne căli şi întări dragostea şi credinţa. Ne iubeam mult, aveam o prietenie frumoasă şi curată (cum le doresc tuturor tinerilor), dar dintr-o dată au început să apară între noi neînţelegeri, lucruri mărunte şi ridicole care, pentru o vreme, ne-au stricat liniştea şi frumoasa prietenie. A fost o cumpănă foarte grea, am suferit mult amândoi, nu voiam să ne despărţim, dar oricât ne‑am fi dorit să fie bine, ceva ce nu puteam înţelege se întâmpla şi iar ne supăram.
Ajunseserăm să credem că e momentul ca fiecare să îşi urmeze drumul său în viaţă, şi, cu toate că ne era foarte greu, ne gândeam că poate aşa e mai bine, decât să suferim şi mai mult pe viitor. Mă rugam mult Maicii Domnului să ne ajute să luăm hotărârea cea bună şi să nu ne lase. Îl iubeam mult pe prietenul meu, simţeam acelaşi lucru şi din partea lui şi tot mai mult mă mustra conştiinţa pentru suferinţa pe care i-o pricinuiam. Singura mea nădejde era Maica Domnului, căreia îi ceream continuu prin vorbe simple să nu ne lase.
Într-o noapte, am visat că eram cu prietenul meu la Mănăstirea Radu Vodă. Obişnuiam să trecem pe acolo, din când în când, dar încă nu îl cunoscusem pe Sfântul Nectarie. De fiecare dată când mergeam acolo treceam pe la racla sfântului şi sărutam sfintele moaşte doar aşa, în semn de respect, fără niciun fel de trăire, grăbindu-mă să ajung în faţă, să mă rog Maicii Domnului şi Mântuitorului. La fel am făcut şi în visul meu: am intrat, am sărutat în grabă sfintele moaşte şi am vrut să pornim către altar, dar ne-am oprit din drum privind spre uşa mănăstirii, unde mai mulţi oameni şi preoţi duceau un sicriu. Văzând, m-am mirat pentru că era pentru prima dată când vedeam o astfel de ceremonie acolo. Ne-am oprit pentru un moment să ne închinăm pentru sufletul „răposatului”, dar şi mai mare mi-a fost uimirea când din sicriu s-a ridicat un preot călugăr (îşi ţinea camilafca pe umărul drept), a venit direct la noi, ne-a dat binecuvântare, spunând: „Maica Domnului şi Domnul nostru Iisus Hristos să vă binecuvânteze!”, ne-a învăluit cu privirea, împărtăşindu-ne multă pace, bucurie, nădejde şi dragoste şi apoi s-a îndreptat spre altar. M-am trezit foarte liniştită, mi-a rămas foarte bine întipărit în minte visul şi mai ales chipul Părintelui: un bătrânel mărunţel, foarte simplu, cu ochi mari şi expresivi, cu barba un pic căruntă, cheliuţă pe mijloc, până în creştetul capului, scăldat în lumină, plin de bucurie, pace, dragoste, smerenie… nu am cuvinte să-l descriu.
Deşi îmi aducea multă linişte şi îmi venea în gând că poate e un răspuns al Maicii Domnului la rugăciunile mele şi, cu toate că mă preocupa mult să aflu cine e preotul călugăr din visul meu, încercam să alung acel vis, ştiind că visele de multe ori sunt de la vrăjmaşul. Tot alungând acest vis, la scurt timp am avut un altul, tot despre Mănăstirea Radu Vodă: urcam dealul la mănăstire cu prietenul meu şi ne miram amândoi pentru că era foarte multă lume, cum este la hramuri. Am întrebat o femeie dacă este hramul bisericii sau care este motivul pentru care era aşa multă lume acolo, iar aceea ne-a răspuns: „Nu, nu este hram şi nici ziua sfântului, dar aici în mănăstire se află moaştele unui mare sfânt şi mare făcător de minuni – Sfântul Nectarie – pe care lumea nu îl cunoaşte, iar părinţii l-au scos afară pentru ca toată lumea să afle şi să vină să i se închine şi să primească ajutor în toate nevoile pe care le are”.
Uimiţi, ne‑am continuat apoi drumul către biserică şi, într‑adevăr, sfântul era aşezat afară, în foişorul care se afla la acea vreme în faţa bisericii şi toată lumea trecea şi i se închina. Vorbea lumea din jur că un părinte de acolo de la mănăstire a fost vindecat de cancer şi de aceea l-au scos părinţii afară ca toată lumea să afle şi să vină să se închine. Am mai observat atunci un părinte care stătea în genunchi şi se ruga cu lacrimi şi mă gândeam atunci în vis că probabil este părintele care a fost vindecat. Eu stăteam ca un stâlp şi mă minunam de cât sunt de netrebnică, dându-mi seama ce înseamnă credinţa adevărată şi cât de mult am greşit eu.
M-am trezit şi m-am pornit în grabă către mănăstire, să trec pe la sfântul înainte de serviciu, să îl rog să mă ierte şi să mă ajute şi pe mine. Când am ajuns acolo nu pot exprima în cuvinte ce am simţit când am privit icoana Sfântului Nectarie şi am recunoscut în ea chipul părintelui călugăr care ne-a dat binecuvântare în primul meu vis. Apoi mi-am cumpărat cărţile cu viaţa şi minunile Sfântului Nectarie şi, într-adevăr, toate câte citeam despre Sfântul Nectarie mi-l arătau exact cum l-am perceput în vis. De atunci am ceva foarte special pentru Sfântul Nectarie, a devenit noul nostru ocrotitor, mi-a dăruit un părinte, îndrumător duhovnicesc minunat, din mănăstirea sa, ne-a ajutat să trecem peste toate încercările, ne‑am căsătorit de doi ani şi Îi mulţumim lui Dumnezeu, ne înţelegem foarte bine. De atunci l-am chemat şi îl chemăm mereu în ajutor pe Sfântul Nectarie în toate nevoile şi greutăţile întâmpinate şi, de fiecare dată, primim fără întârziere ajutorul cerut”.
Iuliana
Cărțile Ortodoxe pe care le cauți! Click pe banner!
Viaţa Sfântului Nectarie din Eghina (9 / 22 noiembrie). 100 de ani de la adormirea sa!
Acest sfânt, unul dintre cei mai noi sfinţi canonizaţi de Biserica Greciei în acest secol, s-a născut la 1 octombrie 1846, în Silivria, un orăşel situat în provincia Tracia din nordul Greciei, pe malul mării Marmara. Părinţii săi au fost oameni săraci, dar foarte evlavioşi. Din botez a primit numele de Anastasie, bucurându-se din pruncie de o aleasă educaţie creştinească.
La vârsta de douăzeci de ani, intră în nevoinţa monahală în vestita chinovie numită „Noua Mănăstire” (Nea Moni), primind tunderea în monahism la 7 noiembrie 1876, sub numele de Lazăr. După câteva luni, pe 15 ianuarie 1877, este hirotonit diacon de către mitropolitul de Hios, Grigorie, ocazie cu care primeşte numele Nectarie, pe care avea să-l poarte toată viaţa.
După ce-şi termină studiile teologice, în anul 1886, părintele Nectarie este hirotonit preot, iar după câteva luni este ridicat la treapta de arhimandrit şi trimis la Cairo, în calitate de consilier patriarhal. La 15 ianuarie 1889, patriarhul Sofronie îl hirotoneşte mitropolit onorific de Pentapole, o veche eparhie ortodoxă din Libia Superioară. Mai mulţi ani evlaviosul mitropolit a slujit ca responsabil cu problemele patriarhiei pentru oraşul Cairo şi predicator la biserica Sfântul Nicolae din capitala Egiptului, devenind un iscusit slujitor şi povăţuitor de suflete, fiind dăruit de Dumnezeu cu multă răbdare, smerenie şi blândeţe. De aceea, era mult căutat de credincioşi şi iubit de toţi.
Văzând diavolul că nu-l poate birui cu mândria şi iubirea de sine, a încercat să-l lovească pe fericitul ierarh Nectarie cu o altă armă, tot aşa de periculoasă, adică cu invidia celorlalţi ierarhi şi slujitori ai Patriarhiei Alexandriei, aceştia vorbindu-l de rău către patriarh, cum că doreşte să-i ia locul. Acest lucru a făcut ca, la 3 mai 1890, în urma unei ordonanţe date de patriarhul Sofronie, să fie eliberat din cinstea arhierească în care se afla, permiţându-i-se să slujească mai departe în biserica Sfântul Nicolae. După mai puţin de două luni însă, părintele Nectarie primeşte de la patriarh o scrisoare prin care i se cere să părăsească Egiptul. Cerându-şi iertare de la toţi, cu toate că nu greşise nimănui cu nimic, dovedind o adâncă smerenie, sfântul se supuse, dând slavă lui Dumnezeu. S-a retras la Atena, sărac, defăimat de ai săi şi nebăgat în seamă, având toată nădejdea numai în Dumnezeu şi în rugăciunile Maicii Domnului.
În taina inimii sale, fericitul ierarh Nectarie era un adevărat isihast şi un mare lucrător al rugăciunii lui Iisus, care îi dădea multă pace, bucurie, blândeţe şi îndelungă răbdare. Cu aceste arme el biruia neîncetat pe diavoli, creştea duhovniceşte pe cei din jurul său şi avea întotdeauna pace si bucurie în Hristos, nebăgând în seamă defăimarea şi osândirea celor din jurul său.
Dorind la bătrâneţe să se retragă la mai multă linişte, a construit între anii 1904-1907, cu ajutorul multor credincioşi si ucenici, o frumoasă mănăstire de călugăriţe, în insula Eghina, din apropierea Atenei, rânduind aici viaţă desăvârşită de obşte, după tradiţia Sfinţilor Părinţi. Apoi se retrage definitiv în această mănăstire şi duce o viaţă înaltă de smerenie şi slujire, de dăruire totală şi rugăciune neadormită, arzând cu duhul pentru Hristos, Mântuitorul lumii şi pentru toţi care veneau şi îi cereau binecuvântare, rugăciune şi cuvânt de folos sufletesc. Mulţi bolnavi se vindecau cu rugăciunile fericitului Nectarie, căci se învrednicise de darul facerii de minuni. Trăind ca un înger în trup şi iubind neîncetata rugăciune, tăcerea, smerenia, postul şi milostenia, Sfântul Nectarie trăgea pe mulţi la Hristos, revărsând în jurul lui, pacea, bucuria şi lumina cea necreată a Duhului Sfânt, prin care mângâia şi odihnea pe toţi care veneau la chilia lui. Din această cauză, diavolul, nerăbdând nevoinţa lui, până la sfârşitul vieţii sale a ridicat împotriva Sfântului multe calomnii şi vorbe rele din partea multor clerici şi ierarhi greci, care, din cauza invidiei, îl cleveteau şi îl acuzau atât pe el, cât şi mânăstirea lui. Dar fericitul Nectarie le răbda pe toate, în numele lui Hristos, Care locuia în inima sa.
Simţindu-şi sfârşitul aproape, pe când făcea un pelerinaj cu icoana Maicii Domnului în insula Eghina, Sfântul Nectarie a descoperit ucenicilor săi că în curând va pleca la Hristos. Apoi, îmbolnăvindu-se, a fost dus la un spital din Atena. El răbda cu tărie toată boala şi ispita, aşteptând cu bucurie ceasul ieşirii sale din această viaţa.
După aproape două luni de suferinţă, Sfântul Nectarie şi-a dat sufletul cu pace în mâinile lui Hristos, la 8 noiembrie 1920, izbăvindu-se de toate ispitele acestei vieţi, pentru care s-a învrednicit să se numere în ceata Sfinţilor lui Dumnezeu. Ucenicii săi, după ce l-au plâns mult, l-au înmormântat, după rânduială, în biserica zidită de el, făcând multe minuni de vindecare cu cei bolnavi, care alergau cu credinţă la ajutorul lui.
Trecând mai bine de douăzeci de ani, trupul său s-a aflat în mormânt întreg şi nestricat, răspândind multă mireasmă. În anul 1961, Sinodul Bisericii din Grecia, văzând numeroasele minuni care se făceau la moaştele sale, l-au declarat sfânt, cu zi de prăznuire la 9 noiembrie, devenind astfel cel mai venerat Sfânt din această binecuvântată ţară ortodoxă. Zilnic credincioşii se închină la moaştele Sfântului Nectarie şi la mormântul său, făcând din mânăstirea sa din insula Eghina cel mai iubit loc de pelerinaj din toată Grecia. Cu rugăciunile Sfântului Ierarh Nectarie, Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.
Astăzi, 9 noiembrie 2020, se împlinesc 100 de ani de la plecarea sa la Cer. Sfinte Ierarhe Nectarie, roagă-te pentru noi!
SPRIJINIȚI ACTIVITATEA BLOGULUI NOSTRU!
Scrisoarea pentru Hristos a micului Anastasis
Domnul Temistocle vindea tablouri, rame şi mărunţişuri în prăvălioara lui din Constantinopol. Ţinea mult la familia lui şi se chinuia să-şi vândă „nimicurile”, pentru ca să umple cinci guri flămânde. Deschidea dis-de-dimineaţă, îşi făcea semnul crucii privind spre Biserica Sfânta Sofia, atârna ramele în cuiele ce se găseau pe pereţii din afară, lângă uşa magazinaşului, ştergea praful ce se aşeza din gros pe picturi – prăvălioara se găsea pe o străduţă strâmtă, nepietruită – şi aşa îşi aştepta clienţii.
Domnul Temistocle era un om bun, care simţea durerea celuilalt. Când intra vreun şcolărel să ia o bomboană, gândea în sinea lui: „Sărăcuţul, este galben ca ceara. Cine ştie ce mănâncă”. Cunoştea bine faţa sărăciei, după cum cunoştea şi sufletul omului, cu bunele şi cu relele lui. Dintre toţi copilaşii de prin vecini, cel mai mult ţinea la un băieţel dulce şi cuviincios, pe nume Anastasis, care trăia singur-singurel într-o cămăruţă, peste drum de casa lui. Sărăcuţul, cu noaptea în cap pleca şi cu noaptea în cap se întorcea. După faţa-i trasă şi după hăinuţele şi ghetuţele lui rupte, se putea uşor vedea că abia dacă avea ce mânca.
Într-o dimineaţă de iarnă, domnul Temistocle se îndrepta spre prăvălioara lui. Era frig şi zloată şi mergea strângându-şi pe el paltonul, când îl vede pe micul Anastasis că se apropie pe trotuarul celălalt.
– Unde te duci, Anastasis? Ai alt drum astăzi? Nu te duci la lucru? Băieţelule, o să răceşti. Nu eşti îmbrăcat gros.
– Mă duc la poştă să duc nişte scrisori.
– Dă-mi-le mie. Trec eu acum pe la poştă. Hai, fugi înapoi la lucru, că o să răceşti afară.
– Vă mulţumesc mult, domnule, spuse micuţul dârdâind de frig.
Ce i-a venit domnului Temistocle, că s-a uitat pentru cine sunt scrisorile. Una era pentru un negustor, alta pentru o fabrica de tutun, a treia era… „CĂTRE DOMNUL NOSTRU IISUS HRISTOS, ÎN CER”. S-a oprit locului şi a început să zâmbească.
– Săracul băieţel! Ia să vad ce cere… A deschis scrisoarea şi a citit:
„Hristoase al meu,
Hainele mi s-au rupt, pantofii mi s-au stricat şi mi-e frig. Din ce-mi dă stăpânul, nu-mi ajunge nici de mâncare. N-am reuşit să trimit aproape nimic mamei mele, care este săracă. Ce să mă fac acum? Cum ies eu din iarnă, Doamne? Ajută-mă! Mă închin Ţie.
Robul Tău,
Anastasis”.
– Comoară scumpă, spuse domnul Temistocle şi a plecat spre casă. A pregătit un pachet cu haine călduroase de iarnă – flaneluţe, un palton, pantofi, şosete de-ale copiilor lui – şi s-a dus apoi la poştă.
Peste două zile l-a şi văzut îmbrăcat în haine călduroase. Îi veneau numai bine. Ochii copilului străluceau de bucurie. Ba luase pe chip şi o adiere de lumină tainică, căci cine poate şti câte nu şi-au spus seara la rugăciune Domnul şi micuţul Său rob…
Domnul Temistocle s-a bucurat mult să-l vadă fericit pe acel băieţel, dar nu avea cum să-i treacă atunci prin gând că Anastasis va ajunge cândva Sfântul Nectarie al Eghinei, făcătorul de minuni (prăznuit la 9 noiembrie)… De unde să fi putut bănui?
Autor necunoscut
Desen Sfântul Nectarie copil, de Cristina Ionescu Berechet
SPRIJINIȚI ACTIVITATEA BLOGULUI NOSTRU!
28 Octombrie – Ziua Marelui NU!
28 Octombrie – Ziua Marelui NU!
Dupa prabusirea frontului francez in iunie 1940, Italia incepe, prin provocari continue, sa pregateasca atacul ei impotriva Eladei. In noaptea de 27-28 octombrie 1940, ambasadorul Italiei la Athena soseste in casa din Kifissia a primului ministru elen, Ioannis Metaxas, prezentand un ultimatum prin care guvernul italian cerea sa i se permita armatei italiene sa intre in Grecia si sa ocupe pozitii strategice. Pretentiile Italiei erau formulate in asa fel incat sa fie sigur ca Grecia le va refuza. De altfel, lucrul acesta s-a vazut si din graba cu care armata italiana a inceput sa atace granita Greciei cu Albania, inaintea expirarii termenului de trei ore care fusese acordat.
Raspunsul negativ a fost dat de primul ministru Metaxas, prin urmatoarea fraza istorica “Deci acesta inseamna razboi” (Cu alte cuvinte: Nu ne vom supune pretentiilor Italiei, deci vom lupta!).
Imediat ce s-a dat publicitatii decretul mobilizarii, toti cei care erau apti de lupta din satele si orasele Eladei s-au indreptat spre unitatile lor, iar reactia tuturor fata de invazia italiana a fost exprimata printr-un „NU” raspicat. In dimineata zilei de 28 octombrie s-a anuntat mobilizarea generala si unitatile militare se indreptau spre front.
Pe data de 14 noiembrie 1940 armata elena, intarita cu noi unitati de lupta, incepe contraatacul pe toata lungimea frontului. Adversarul se opune cu perseverenta, dar pana la urma pe 17 si 18 noiembrie fortele armate ale Greciei rup linia de aparare a armatei italiene si ocupa culmile Ivan si Koritsa, primul oras de la inceputul razboiului care iese de sub controlul fortelor armate ale Axei. In Atena si alte orase ale Eladei lumea iese in strada sarbatorind victoria MARELUI „NU”!
In aceeasi perioada, marina militara si aviatia militara ale Eladei, inregistreaza si ele pe front succese importante. Submarinele grecesti „Papanikolis”, „Katsonis”, „Proteus” si „Triton” scufundau vasele italiene care duceau intariri in Albania, iar cele 115 avioane ale armatei grecesti, executand zboruri indraznete in regiunea frontului, sprijineau cu rezultate bune fortele armatei elene de uscat, bombardand importante pozitii militare in Avlona, Dirahio si Tirana. Locuitorii regiunilor montane beligerante, ca cele din Pindos, ajutau cu orice mijloc unitatile grecesti care se aflau in lupta. Femeile Pindului, de exemplu, au contribuit eroic transportand munitii si alte materiale soldatilor greci.
Cu toate marile pierderi si suferinte provocate de iarna grea din 1940-1941, moralul soldatilor greci s-a mentinut ridicat in toata perioada razboiului eleno-italian. In martie 1941 Italia, care intre timp isi intarise fortele pe frontul albanez, incearca o noua ofensiva care, cu toate ca a fost bine organizata, a fost respinsa de catre fortele grecesti si astfel, la sfarsitul aceleiasi luni, italienii renunta la incercare. Asa a fost invinsa definitiv Italia si lumea intreaga a fost uimita de „minunea elena”.
Insa poporul si armata elena trebuiau sa faca fata unui alt adversar mai puternic – Germaniei lui Hitler care, inainte de a ataca Uniunea Sovietica, a considerat ca este nevoie sa cucereasca Balcani. Si astfel, in zorii zilei de 6 aprilie 1941 ambasadorul german in Grecia prezinta primului ministru grec, Alexandros Korizis (loannis Metaxas murise la sfarsitul lui ianuarie 1941), o comunicare diplomatica cu reprosuri stereotipe ale celui de-al treilea Reich si care, in esenta, era o declaratie de razboi impotriva Greciei.
Raspunsul primului ministru al Greciei a fost direct: Grecia va infrunta ofensiva germana pe pamantul propriu. Dar germanii, inainte de a primi acest raspuns, pornisera deja ofensiva impotriva Greciei si Iugoslaviei. Atunci la Rupel, la fortificatiile granitei dintre Grecia si Bulgaria, s-a scris una din cele mai stralucite pagini ale istoriei militare grecesti. Pe data de 20 aprilie, dupa infrangerea rezistentei iugoslave, nemtii trec granitele Eladei si ocupa Salonicul. Cotropitorul isi continua ofensivele violente, iar pe 24 aprilie a acelui an, fortele aliate Greciei sunt obligate sa se retraga in Peloponez si de acolo in Creta. Pe 27 aprilie armata germana intra in Athena, unde urma sa ramana pana la sfarsitul celui de Al doilea Razboi Mondial.
Ocupatia nazista a produs multe suferinte Greciei si poporului sau. Au murit multi greci atat din randul luptatorilor cat si din randurile populatiei civile, din cauza foametei, a executiilor si a chinurilor fizice. Faptul ca poporul elen a infruntat cu mult curaj si eroism acei ani, nu va fi uitat oricate generatii vor urma!
/ sursă Descoperă Grecia /
VIDEO: „L-am cunoscut pe Sfântul Paisie in 1976”. Interviu cu Părintele paroh Konstantinos Mitsios, Konitsa, Grecia
VIDEO: „L-am cunoscut pe Sfântul Paisie in 1976”.
Interviu cu Părintele paroh Konstantinos Mitsios, Konitsa, Grecia
Material video realizat de Pr. Dr. Petru Sidoreac
10 – 14 iulie 2020. Pelerinaj de cinci zile în Grecia, cu ocazia prăznuirii Sfântului Paisie Aghioritul, la Suroti, Tesalonic, Meteore, Rila și croazieră pe lângă Muntele Athos [Îmbarcare din Sibiu, Rm. Vâlcea, Pitești, Bucureşti, Giurgiu]
– pelerinajul se adresează tuturor, deopotrivă bărbaților și femeilor –
în așteptarea deschiderii Athosului și a pelerinajelor noastre obișnuite spre Grădina Maicii Domnului, vă propunem un pelerinaj special în Grecia, de praznicul Sfântului Paisie Aghioritul
Obiective principale: Mănăstirea Sf. Arsenie Capadocianul – Suroti (Sfântul Paisie Aghioritul) / Biserica Sf. M. Mc. Dimitrie Izvorâtorul de Mir – Tesalonic / Croazieră pe lângă Muntele Athos / Complexul Meteora / Mănăstirea Rila /
Vineri, 10 iulie 2020 (ziua 1): Plecare din Sibiu (ora 5.00) – Rm. Vâlcea – Pitești – București (aprox. 9.30) – Giurgiu – Plevna – Sofia – Kulata – Serres – Nigrita – Ouranoupoli (cazare în camere cu 2-3 paturi).
Sâmbătă, 11 iulie 2020 (ziua 2): Ouranoupoli. Croazieră pe coasta sud vestică a Muntelui Athos. Se vor vedea de pe vaporaș Mănăstirile Dochiariu, Xenofont, Russikon (Sf. Pantelimon), Xiropotamu, Portul Dafni, Simonopetra, Grigoriu, Dionisiu, Sf. Pavel, Schitul Nou (Nea Skiti), Schitul Sfânta Ana (Agia Anna). Într-una din arsanale mănăstirilor de pe coastă, un părinte aghiorit va urca pe vapor cu odoare ale mănăstirii spre închinare.
sau *Opțional timp liber pe malul mării.
Plecare spre Tesalonic (cazare în camere cu 2-3 paturi). Odihnă până spre orele serii. Plecare spre Mănăstirea Sfântul Ioan Teologul – închinare la mormântul Cuviosului Paisie Aghioritul și la moaștele Sfântului Arsenie Capadocianul. Participare la slujbele de noapte, închinate Prăznuirii Cuviosului Paisie Aghioritul. Cel mai probabil durează de la ora 20.00 până la ora 05.00. Întoarcere la cazare.
Duminică, 12 iulie 2020 (ziua 3): Tesalonic. Vizitarea obiectivelor principale bisericești din Tesalonic – Sfânta Liturghie la Biserica Sf. M. Mc. Dimitrie Izvorâtorul de Mir – închinare la moaștele Sf. M. Mc. Dimitrie și Sf. Anisia, Biserica Seminarului teologic – închinare la moaștele Sf. Teodora din Tesalonic si a Sf. Cuv. David, Biserica Sfânta Sofia – închinare la moaștele Sf. Vasile cel Nou Tesaloniceanul, Catedrala mitropolitană – închinare la moaștele Sf. Grigorie Palama. Plecare spre Kalambaka (cazare în camere cu 2-3 paturi).
Luni, 13 iulie 2020 (ziua 4): Kalambaka. Vizitarea a 2 sau 3 Mănăstiri din Complexul monahal Meteora (în funcție de programul mănăstirilor). Plecare spre Bulgaria. Mănăstirea Rila (sec. X), central spiritual al Bulgariei. Închinare la odoarele mănăstirii (moaștele Sf. Ioan de Rila). Închinare la odoarele mănăstirii (moaștele Sf. Ioan de Rila – ocrotitorul Bulgariei). Rila (cazare în camere cu 2-3 paturi).
Marți, 14 iulie 2020 (ziua 5): Mănăstirea Rila. Plecare spre România. Sosirea în țară, spre după amiază, în funcție de condițiile de trafic și de formalitățile vamale.
Preț: 300 euro
grup mic / 8 (opt) persoane + ghidul
Preţul include: Transport cu microbuz Volkswagen Transporter, Renault Trafic sau Opel Vivaro, 8+1 locuri, aer condiţionat, şofer / ghid, cazări, preț croazieră, taxe de drum, parcare.
Preţul nu include: Intrările la Meteore (3 euro/mănăstire), mesele, asigurare medicală (opţională).
Înscrieri şi orice alte detalii la tel: 0740.050.735 sau mail: pridvor@yahoo.com
Organizator: Asociația Culturală Karyes – organizație non-profit.
Îmbarcare din Sibiu – Rm. Vâlcea – Pitești – Bucureşti – Giurgiu / Însoțitor de grup din partea Asociației / Transportul din ţară până în Grecia și retur se face cu un Volkswagen Transporter, Renault Trafic sau Opel Vivaro, 8+1 locuri, aer condiţionat /
În Hristos Domnul,
Laurențiu Dumitru
Președinte al Asociației Culturale Karyes
Sfântul Munte Athos 