Dr. Jordan Peterson la Sfântul Munte

Astăzi, 24 septembrie 2023, a fost postată pe pagina de facebook The Symbolic World o fotografie cu Dr. Jordan Peterson pe o ambarcațiune, având în fundal mănăstirea Xenofont, postare din care se înțelegea că celebrul psiholog clinician canadian, autor și profesor emerit de psihologie vizitează Sfântul Munte Athos.

Autorul postării nu a dat amănunte, unii socotind că ar fi o imagine fake. Totuși, e bine de știut că The Symbolic World este pagina lui Johnatan Pageau, gânditor ortodox, prieten foarte apropiat a lui Jordan Peterson, deci este exclus să fie vorba de o imagine contrafăcută.

Ne bucurăm de pașii pe care celebrul autor de orientare conservatoare și anti-corectitudine politică îi face către cunoașterea Ortodoxiei.

Vă facem cunoscute și postările Părintelui Theologos de la Lacu care au ca subiect pe Jordan Peterson. Veți găsi printre altele chiar un dialog între Jonathan Pageau (cel care a postat fotografia) și Jordan Peterson pe tema importanței mersului la biserică: https://www.chilieathonita.ro/?s=peterson

Laurențiu Dumitru

Dar pentru Mănăstirea Diaconești din partea Mănăstirii Vatoped (Jurnal Trinitas, 14.12.2022)

Miercuri, 14 decembrie 2022, o delegație a Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, coordonată de Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, a întâmpinat pe Aeroportul internațional „George Enescu” din Bacău pe preacuviosul părinte arhimandrit Efrem de la Mănăstirea Vatopedu, Sfântul Munte Athos. Totodată, înaltul oaspete athonit a fost întâmpinat și de membri din administrația aeroportului băcăuan care i-au urat salutul de bun venit și au primit binecuvântarea sa.

Mai apoi, Starețul Efrem Vatopedinul s-a deplasat la Mănăstirea Diaconești (Bacău) căreia i-a dăruit un odor de preț: o copie după crucea Sfântului Împărat Constantin cel Mare, care are inserată o părticică din Lemnul Sfintei Cruci pe care S-a răstignit Hristos.

Mai multe imagini de la aeroport și de la Mănăstirea Diaconești găsiți în foto-reportajul părintelui Silviu Cluci de la Doxologia >> AICI <<
Vezi și Zi de har și binecuvântare pentru obștea Mănăstirii Diaconești >> AICI <<

Nouă apariție editorială: Arhimandritul Efrem Vatopedinul – „Gheronda Iosif Vatopedinul, un surâs din veșnicie”, editura Bonifaciu, 2021

„Gheronda Iosif Vatopedinul, un surâs din veșnicie”
Autor: Arhimandritul Efrem Vatopedinul
Editura Bonifaciu, 2021 / ediție copertată
Format: 16 x 24 cm
608 pagini / 132 fotografii color
Traducere din limba greacă: Mănăstirea Diaconești

„Gheronda Iosif Vatopedinul” nu este o carte, ci este duh și este viață (cf. Ioan 6, 63). Este parcursul unui om care la 15 ani L-a văzut pe Hristos viu, L-a urmat pe calea pătimirii, a fost defăimat, prigonit, a murit și a surâs după moarte, adeverind Învierea. Iar ucenicul lui a văzut și a mărturisit (cf. I Ioan 4, 14), așternându-i viața în scris, atât cât este cu putință cuvintelor a o cuprinde. Cartea cuprinde și o bogată colecție de fotografii din arhiva Sfintei Mari Mănăstiri Vatoped și apare în condiții grafice deosebite.

„Pregustări”…
Blândețea, bunătatea, pacea lină și mai presus de minte a Duhului Sfânt ce sălășluia în inima lui Gheronda Iosif erau o necurmată învățătură duhovnicească pentru cei tineri. Această pace era atât de adânc înrădăcinată înlăuntrul său și adăpa întreaga sa lume lăuntrică, încât și în momentele cele mai grele – omenește vorbind – de clevetiri și prigoniri, ea nu slăbea, ci îl întărea lăuntric. Mulți îi vedeau chipul strălucind, mai ales după ce primea Sfânta Împărtășanie, de care se apropia întotdeauna cu zdrobire de inimă și cu nenumărate lacrimi. Această slavă dumnezeiască pe care o purta înlăuntrul său strălucea adesea și în afară, când rostea cuvinte de învățătură în cercuri mai largi sau mai restrânse de oameni.

Purtarea sa cu totul nobilă, nefățarnică, plină de lepădare de sine și de dragoste stârnea de la sine uimire și respect în cei care trăiau lângă el și îi vedeau petrecerea de fiecare zi – desigur, fără ca el să dorească să trezească acest respect. Dimpotrivă, dumnezeiescul har ce sălășluia pururea înlăuntrul lui îi dădea simțământul duhovnicesc că era ”cel mai netrebnic dintre toți oamenii”.

Scria: „Nu am dorit nimic pe acest pământ, sufletul meu iubit, nici cinste, nici vrednicie, ci cu săracele mele puteri, precum zice cuvântul, în toată viața mea, «trebuințelor mele și celora ce sunt cu mine au slujit mâinile acestea» (Fapte, 20, 34) și nu am urmărit prin vreo purtare vicleană să îi fac pe alții să mă cinstească și să mă slujească. Vreau să mă mântuiesc și spre aceasta mă grăbesc, spre aceasta îmi îndrept toate săracele mele puteri”.

Era omul care putea să tămăduiască sufletele rănite de păcat, ținute în legăturile unor patimi vechi și ale înrobirilor de tot felul. Acele suflete pe care alți duhovnici le-ar fi ocolit din pricină că erau anevoie de tămăduit – ba adeseori chiar cu neputință de tămăduit omenește –, Gheronda le primea cu multă bucurie, pentru că Îl vedea în acești oameni pe Însuși Hristos. Niciodată nu gândea ceva disprețuitor despre aceste suflete, iar dacă îl ascultau, le dăruia tămăduirea în Hristos.

link pentru comandă online AICI

Vezi și o scurtă prezentare video a ediției în limba greacă (cu subtitrare în română):

Expoziție de artă athonită – tablouri de iarnă – Chilia Buna Vestire, Schitul Lacu

Expoziție de artă athonită – tablouri de iarnă –

Părinții de la Chilia Buna Vestire- Schitul Lacu ne încântă cu colaj de instantanee fotografice din Sfântul Munte din iarna aceasta / Ianuarie 2021. Cu mulțumiri!

Fotografie rară cu doi Sfinţi: Ioan Maximovici şi Justin Popovici

Teologii seminarişti de la Bitolia (Macedonia) în anul 1933, având în centru doi dintre profesorii lor, Sfântul Ioan Maximovici (stg.) şi Sfântul Justin Popovici (dr.).

Sfântul Ioan Maximovici. Cei ce cunosc mai în amănunt Viaţă Sfântului Ioan Maximovici, ştiu că Mihail (viitorul arhiepiscop Ioan) era de fel din Harkov, din sudul Rusiei, dar în 1921, în timpul războiului civil, emigrează la Belgrad împreună cu întreagă familie. În 1925 a absolvit facultatea de teologie. În 1926 a fost tuns în monahism şi hirotonit că ierodiacon în mănăstirea Milkovo, luând aşadar numele de Ioan. La sfârşitul aceluiaşi an părintele Ioan a fost hirotonit că ieromonah. Întru anii 1929-1934 a fost profesor şi diriginte la Seminarul teologic „Sfântul Ioan Botezătorul” din Bitolia. În anul 1934 s-a luat hotărârea de a-l înainta la rangul de episcop. Întru anii 1929-1934 a fost profesor şi diriginte la seminarul, teologic „Sfântul Ioan Botezătorul” din Bitolia, din această perioada datând şi imaginea de mai sus. În anul 1934 s-a luat hotărârea de a-l înainta la rangul de episcop. A fost trimis iniţial în China, în eparhia Shanghaiului.

Sfântul Justin Popovici. După ce a finalizat liceul, a urmat Seminarul din Belgrad. Mitropolitul Dimitrie al Serbiei îl tunde în monahism, dăruindu-i numele Justin (Blagoje era numele de botez), de la Sfântul Justin Martirul şi Filosoful. Ajunge la studii în Rusia, la Sankt Petersburg, iar mai târziu îşi va continuă studiile la Oxford, în Anglia. De aici va ajunge la Atena, unde va avea posibilitatea să studieze Dogmatică Ortodoxă şi scrierile Sfinţilor Părinţi. Îşi va susţine teza de doctorat la profesorul Ioannis Karmiris, în anul 1926, cu tema: „Problema persoanei şi cunoaşterii la Sfântul Macarie Egipteanul. Revenit în Serbia, va preda la Seminariile Teologice din Sremski Karlovti şi Bitolia.  Mai apoi va fi promovat că asistent şi apoi conferenţiar la Catedră de Dogmatică a Facultăţii de Teologie din Belgrad, după publicarea a două volume din Dogmatică să, în anul 1930. Din mărturiile scrise ale profesorului Gheorghe Florovski şi ale episcopului Nicolae Velimirovici, reiese că Dogmatică părintelui Justin s-a predat la unele universităţi din America.

În viaţa Cuviosului Justin se spune că acesta a fost coleg la seminarul din Bitolia cu Sfântul Ioan Maximovici. Cuviosul Justin spunea despre el că a fost un om deosebit, o personalitate de excepţie şi că l-a certat pentru că toată noaptea nu dormea şi se ruga, iar apoi, dimineaţa, venea la ore adormit şi elevii râdeau de el. „Iată, părintele Ioan cât este de adormit!” El l-a rugat pe Sfântul Ioan să aţipească şi el un pic noaptea că altfel va face şcoala de râs.

La momentul realizării acestei fotografii, Părintele Ioan avea 37 de ani, iar Părintele Justin avea 39 de ani. Amândoi, la bună vreme după fericirea lor adormire, au fost canonizaţi de către Biserică – Sfântul Ioan în 1994, iar Sfântul Justin în 2010.

Fericiţi elevii seminarişti ai acelor timpuri şi locuri care au avut binecuvântarea unor astfel de profesori sfinţi!

Arhivă foto Laurenţiu Dumitru / Se va prelua cu precizarea sursei Blogul Sfântul Munte Athos

SPRIJINIȚI ACTIVITATEA BLOGULUI NOSTRU!

Grecia acum 100 de ani, văzută de Frédéric Boissonnas

Această prezentare necesită JavaScript.

Frédéric Boissonnas (1858-1946) a fost un fotograf elvețian, având un atelier de fotografie în Geneva. Din 1887 a fost ales membru al Societății Geneveze de Fotografie. Între 1903 și 1920 a făcut mai multe călătorii documentare în Grecia.

Click pe fiecare imagine de mai jos pentru o descriere sumară a fiecărei fotografii!

Pagină facebook dedicată celor ce iubesc Grecia >> Descoperă Grecia

Fotografii rare (1988): Schitul Prodromu văzut de Zbigniew Kosc. Portret al Părintelui Iulian Prodromitul la 62 de ani

Din când în când apar în spațiul online noi fotografii vechi athonite. Cele ale artistului fotograf și doctor în psihologie socială, Zbigniew Kosc (născut în Polonia în 1951, ce locuiește în Amsterdam, Olanda) erau cunoscute celor preocupați de viețuirea athonită datorită site-ului său, în special portretele făcute, tot în 1988, pustnicului sârb Ștefan din Karoulia, dar nu numai. Zbigniew a publicat, de asemenea, și un album cu fotografiile sale athonite încă din 1988 și a avut numeroase expoziții.

De curând însă, Zbigniew Kosc a făcut publice pe câteva grupuri fb dedicate vieții athonite și alte imagini din pelerinajele sale din 1983, 1985, 1987, 1988, 1989, dar și din 2015. Astfel am putut descoperi aceste instantanee fotografice vechi de 31 de ani, de la Schitul Românesc Prodromu, din perioada când creștinii din fostul bloc comunist nu ajungeau la Muntele Athos.

Părintele Iulian (Lazăr) Prodromitul avea în aceste imagini 62 de ani. Anul acesta, 2019, a împlinit venerabila vârstă de 93 de ani.

Fotografiile apar aici cu acordul lui Zbigniew Kosc, dat încă din anul 2012.

Recomand de pe site-ul artistului fotograf Zbigniew Kosc și următoarele linkurile : Athos / Athos Gallery / Athos color

LD

Orașele dorm cu luminile aprinse. Monahii se roagă cu luminile stinse.

Muntele Athos – fotografie din satelit.

Peninsula Halkidiki pătrunde adânc în marea Egee prin cele 3 brațe ale sale: Kassandra, Sithonia și Muntele Athos.

Imaginea din satelit ne descoperă un paradox… În timp ce lumea doarme, orașele sunt luminate. În Athos luminile sunt stinse, dar monahii priveghează noapte de noapte la lumina plăpândă a lumânărilor.

Pentru o mai ușoară identificare a zonei, am pus mai jos și o hartă a peninsulei Halkidiki.
LD

Sursă: Google Earth via Pavel Belobricky

[P] Pelerinaje la Muntele Athos

De ce pustnicii se roagă noaptea?

Noaptea, sufletul lucrează ca și ziua; noaptea, el rezumă și-și mistuie lecția sa de peste zi. Noaptea, sufletul își rostește asupra omului înfricoșata sa judecată pentru toată lucrarea din ziua ce a trecut. Pustnicii din Sfântul Munte, și îndeobște pustnicii din Răsărit, au obiceiul de a dormi mai mult ziua, iar noaptea si-o petrec în cugetare și rugăciune. Acest lucru este de căpătâi pentru sufletul lor. În liniștea și-n întunericul nopții, când încetează lucrarea simțurilor, sufletul lucrează nestingherit și mai cu spor. Dar și ziua, prin somn și rugăciune, lucrarea simțurilor omului este mărginită, ceea ce ajută iarăși la lucrarea mai liberă și mai vioaie a sufletului.

Sfântul Nicolae Velimirovici, Gânduri despre bine și rău, Editura Predania, p. 104.

Clipe athonite

Clipe athonite 1 (video)

Clipe athonite 2 (video)

Clipe athonite 3 (imagini / slideshow)

Credit marturieathonita.ro YouTube channel

Athosul văzut de Rafael Adrian Diaconescu

Această prezentare necesită JavaScript.

Foto credit © Rafael Adrian Diaconescu, căruia îi mulțumim pentru îngăduința de a prelua aici fotografiile sale din pelerinajul organizat de noi în perioada 14 – 19 aprilie 2019.

[P] Pelerinaje la Muntele Athos

Athos. Arhitectura si spatiu sacru – Teofil Mihailescu

O apariție editorială de excepție, în condiții grafice și tipografice de excepție, cu text în limbile română, engleză, franceză și germană, Albumul „Athos. Arhitectură și Spațiu Sacru” reunește în 190 de pagini aproape 500 de fotografii de arhitectură care documentează într-un senzațional pelerinaj fotografic toate mănăstirile athonite și vă vorbesc despre relația între istorie, arhitectură, spațiu sacru și natură la Muntele Athos. Muntele Athos e doar un pretext pentru căutarea Luminii.

Exponent al tinerei generații de arhitecți români, Teofil Mihăilescu, autorul Albumului, este doctor al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, are un master la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București, este conferențiar universitar, este membru fondator al Ordinului Arhitecților din România și conduce Biroul de Arhitectură „Teofil Mihăilescu”. Stagiile ca arhitect la J. Paul Getty Museum from Los Angeles, Politecnico di Milano, Universita degli Studi di Genova sau Royal Institute of Technology in Stockholm îi împlinesc un valoros parcurs profesional ce include fotografia ca mijloc de explorare antropologică a lumii. Fotografiile sale sunt o sumă de cadre-stări care spun o poveste despre sentimentul locului în lumea athonită și însumează ca timpi de expunere o secundă de Lumină. Veți ține în mână o secundă de Lumină de la Athos care vi se dăruiește cu suflet curat dintr-un loc al curățeniei sufletului. Dăruind acest Album, dăruiți și Dumneavoastră o secundă de Lumină celor dragi acum în prag de Paști, sărbătoarea Luminii.

Editura LIBRIS Editorial, 2014
200×290 cm. /ediție cartonată
190 pagini /

Lucrarea vă poate fi comandată online de pe libris.ro
sau la nr de telefon 0371.781.781

 

Priveghere de hram la Schitul vatopedin Sfântul Andrei – Serai din Karyes (30 octombrie / 13 noiembrie 2018) – video și foto

Priveghere de hram la Schitul vatopedin Sfântul Andrei – Serai din Karyes, MunteleAthos (30 octombrie / 13 noiembrie 2018)

Participă și Arhimandritul Efrem, Egumenul Marii Mănăstiri Vatopedi, Sfântul Munte Athos. Schitul Sf. Andrei – Serai aparține teritorial și administrativ de Sfânta Mare Mănăstire Vatopedi.

video Har și Bucurie! YouTube Channel / foto pemptousia.gr

[P] Pelerinaje la Muntele Athos

 

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir (26 octombrie / 8 noiembrie), ocrotitorul Schitului Lacu de la Muntele Athos. Privegherea de hram – 2018

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir (26 octombrie / 8 noiembrie), ocrotitorul Schitului Lacu de la Muntele Athos. Privegherea de hram – 2018 / fragment

Peste 80 de fotografii de la hram în albumul de la LINK! © 2018 marturieathonita.ro

[P] Pelerinaje la Muntele Athos

Starețul Efrem (Filotheitul) – ieri și astăzi (diaporamă foto)

Starețul Efrem (Filotheitul) – ieri și astăzi (diaporamă foto)

Părintele Efrem (Filotheitul) din Arizona (n. 1927) este unul dintre cei mai mari părinţi duhovniceşti contemporani ai Ortodoxiei, în vârstă de 91 de ani; ucenicul cel mai tânăr al Cuviosului Iosif Isihastul, în a cărui ascultare a stat 12 ani la Nea Skiti, în Sfântul Munte Athos, până la adormirea acestuia din 1959. A pustnicit în continuare până în 1973, când din voia lui Dumnezeu a ajuns Stareţ şi Egumen al Sfintei Marii Mănăstirii Filotheu, din Sfântul Munte. A înnoit viaţa duhovnicească a acesteia şi a altor mănăstiri athonite, Xiropotamu, Konstamonitu şi Karakalu, devenind cunoscut ca un mare duhovnic în întreaga Grecie şi nu numai. În 1991, printr-o încredinţare de la Dumnezeu, se mută în SUA, unde devine un părinte contemporan al monahismului american, prin întemeierea a 18 mănăstiri în pustia duhovnicească de acolo. Are mii de fii duhovniceşti în întreaga lume, episcopi, preoţi, monahi şi mireni. În română i-au apărut mai multe cărți, dintre care se remarcă  “Starețul meu Iosif Isihastul” (Ed. Evanghelismos, 2010) și “Sfaturi din Sfântul Munte” (Ed. Bunavestire, 1999).

Pe 24 iunie 2018, Bătrânul Efrem din Arizona a împlinit 91 de ani.

Vezi și Cuviosul Efrem Filotheitul [colecție de fotografii inedite]

A adormit în Domnul pustnicul Arsenie Karouliotul. Să avem parte de rugăciunile sale!

Pe data de 19.05.2018 a plecat la Domnul unul dintre cei mai mari nevoitori contemporani: Părintele Arsenie Karouliotul. Dumnezeu să-l odihnească împreună cu drepții! Să avem rugăciunile sale!

Părintele Arsenie a venit în Sfântul Munte la vârsta de 22 ani și s-a nevoit neîntrerupt în pustia înfricoșătoare a Karouliei vreme de 64 de ani. Instrumentul său de bază era șirul de metanii. Se îndeletnicea neîncetat cu rugăciunea lui Iisus și iubea mult să privegheze întreaga noaptea. Se hrănea cu biscuiți și hrană puțină, conservată. Cândva a mărturisit că pentru a viețui în pustia Karouliei îi sunt suficiente scândurile pe care doarme, covorașul și cărțile lui. Se pare că nu a ar fi ieșit niciodată din Sfântul Munte de la călugărirea sa. 

După mărturia unui grec care i-a cerut binecuvântare în urmă cu doi ani la Marea Lavră, pe când venise la praznicul Sfântului Athanasie Athonitul, fața curată a Bătrânului Arsenie emana o strălucire neomenească.

text de Laurențiu Dumitru

Majoritatea imaginilor preluate de aici Схимонах Арсений Карульский († 19.05.2018).