VIDEO: Cum a fost la privegherea pentru praznicul Adormirii Maicii Domnului, hramul mănăstirii Iviron (2022)

VIDEO: Cum a fost la privegherea pentru praznicul Adormirii Maicii Domnului, hramul mănăstirii Iviron (2022). Prăznuirea Adormirii Maicii Domnului are loc pe 28 august după calendarul vechi, neîndreptat!

AUDIO: Acatistul Icoanei Maicii Domnului Pantanassa (Vindecatoarea de cancer) – Arhidiacon Vlad Rosu

AUDIO: Acatistul Icoanei Maicii Domnului Pantanassa (Vindecatoarea de cancer) – Arhidiacon Vlad Rosu,
Părintele Arhidiacon Vlad Roșu este membru al Grupului Psaltic Tronos și Slujitor al Catedralei Sfântul Spiridon – Nou din București.

Vezi și Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului “Pantanassa” de la Vatopedi

O minune a Maicii Domnului – Pantanassa (Împărăteasa a toate). Mărturia doamnei Alexandra Savastre

Pe 15 octombrie se face prăznuirea Icoanei Maicii Domnului Pantanassa.

Pentru cei care nu știu, ea este vindecătoare în special de cancer. Las aici mărturie, de fapt în fața lui Dumnezeu care niciodată nu și-a luat mila Lui de la mine, căci și eu m-am aflat printre cei vindecați, după doi ani de citire a acatistului Sfântului Nectarie zilnic și un an de cinstire a Icoanei Maicii Domnului Pantanassa, la Catedrala Mitropolitană din Timișoara.

Icoană adusă acolo de Preasfințitul Paisie Lugojanul prin voia Maicii Domnului. Această minune s-a petrecut în anul 2014, când tot atunci prin lucrarea lui Dumnezeu m-am reîntors în Eghina la Sfântul Nectarie.

Tot astăzi, ni se împlinesc 5 ani de căsnicie prin voia lui Dumnezeu, și tot astăzi 15 octombrie, acum 1 an se năștea fetița noastră cea mică, Parascheví, prin marea milă și dragoste a lui Dumnezeu față de noi oamenii.

Acestea le-am destăinuit spre întărire în credință, spre o mai mare nădejde în Dumnezeu, și spre o mai adâncă prezență în Dumnezeu, căci Dânsul în toate dăruiește sprijin, mai ales atunci când rugăciunile sunt sincere și fără viclenie.

De aceea tuturor celor născuți astăzi (15 Oct, n.n.) le doresc din toată inima mea, în primul rând bucuria cea dumnezeiască, să le umple inima și viața. Le doresc sănătate, iar mila lui Dumnezeu să fie asupra lor și asupra neamului lor în veci. Hristos a înviat, dragii mei! Iată zi plină de bucurie!

Alexandra Savastre
15 octombrie 2020

Foto (1). Icoana Maicii Domnului Panaghia Pantanassa (Παναγία Παντάνασσα) – Preasfânta Împărăteasa a Toate, aflată la Catedrala Mitropolitană din Timișoara – copie după originalul de la Sfânta Mare Mănăstire Vatopedi. Credit Laurențiu Dumitru / (2). Catedrala Mitropolitană Timișoara. Credit Răzvan Sera.

VIDEO: Ieromonahul Chiril Vatopedinul – Pocăința și adevăratul virus

Deși primește cu bucurie a spune cuvânt ziditor de suflet pelerinilor români care se închină în Lavra Vatopedului din Muntele Athos, înregistrări video sau audio cu părintele Chiril de la Vatopedi nu se prea găsesc.

Există obiceiul ca într-una din arsanalele mănăstirilor de pe coastă, un părinte aghiorit să urce pe câte un vapor de croazieră cu odoare ale mănăstirii aduse spre închinare. Un fel de mângâiere și binecuvântare athonită pentru femeile care nu se pot închina în Grădina Maicii Domnului. Într-un astfel de context, părintele Chiril, ținând în mâini racla cu Cinstitul Brâu al Maicii Domnului adusă special de la Vatopedi, spune pelerinilor, bărbați și femei, un cuvânt de întărire pentru vremurile de acum.

„Pocăința oamenilor schimbă planurile lui Dumnezeu… Nu e atât de mare problemă pandemia, ci e mai mare problemă faptul că oamenii s-au îndepărtat de Dumnezeu…”

Să avem folos din cuvântul Părintelui Chiril!

Cum a fost la praznicul Bobotezei la Mănăstirea Iviron (video, 2020)

VIDEO: Mănăstirea Iviron, Sfântul Munte Athos. Prăznuirea Botezului Domnului (Theofania) 18 și 19 ianuarie 2020 după calendarul vechi, ce a inclus o procesiune până la mare cu Icoana Maicii Domnului – Portaitissa (Portărița), odorul de preț al Ivironului. La invitația Starețului Natahanel, la praznic a participat și mitropolitul de Rethymnis și Avlopotamou, ÎPS Evghenios.

Slujba Icoanei Maicii Domnului Paramythia (Mângâietoarea)

Vezi acest document pe Scribd

În luna lui ianuarie, în 21 de zile, pomenirea minu­ni­lor Icoa­nei Preasfintei Stă­pânei noastre de Dumnezeu Năs­cătoarei, numită Mângâ­ie­toa­rea, ce s’au făcut în Sfânta Mănăstire a Vatopedului din Sfântul Munte Athos, şi în toată lumea oame­nilor, cu a ei milostivă purtare de grijă.

Stih:

Pricină a bucuriei, Mângâietoareo, eşti,

Ceea ce din valurile lumii neîncetat ne izbăveşti.

În vechime, în Sfânta Mănăstire a Vatope­du­lui din Sfântul Munte Athos, la sfârşitul Utreniei, era obiceiul ca părinţii ce ieşeau din biserica cea mare să sărute icoana Prea­sfintei Născătoare de Dumne­zeu, zu­grăvită pre peretele din tinda acelei bise­rici, iar igumenul înmâna portarului cheile pentru a deschide porţile Mănăstirii, ce se închideau întotdeauna la căderea serii. În dimineaţa zilei de 21 ia­nuarie a anului 1320, când igu­me­nul a dat cheile portaru­lui, icoana Maicii Domnului din tinda mă­năstirii s’a însufleţit şi Prea­sfânta Năs­că­toare de Dumnezeu a stri­gat: «Nu des­chideţi astăzi porţile Mănăstirii, ci urcaţi-vă pre ziduri şi alungaţi pre tâlharii cei de pre mare». Atunci – o, minune! –  pruncul Iisus din bra­ţele Născă­toarei de Dumnezeu, mişcându-şi mâ­na, a închis gura Preasfintei sale Maici, zicându-i: «Nu, Maica mea, nu le spune. Lasă-i să fie pedepsiţi precum li se cuvine, căci şi-au lăsat datorinţele călugă­reşti!» Atunci Preasfânta de Dum­nezeu Născătoa­re, cu în­drăzneala cea de Maică înaintea Fiului său şi Dumnezeu, a apucat mâna lui Hristos, şi plecându-şi capul spre dreapta, spre a se feri de mâna lui, a strigat către igu­men pentru a doua oară, zicând: «Nu deschideţi astăzi porţile Mănăs­tirii, ci urcaţi-vă pre ziduri şi alungaţi tâlharii cei de pre mare! Ci luaţi aminte şi vă pocăiţi, căci Fiul meu s’a mâniat pre voi!» Şi iarăşi a zis pentru a treia oară:  «Nu des­chideţi astăzi porţile Mănăstirii, ci urcaţi-vă pre ziduri şi alun­gaţi tâlharii cei de pre mare!»

Ascultând dar povaţa Maicii Domnului, călugării nu au mai deschis porţile mă­năstirii, scă­pând astfel de cumpliţii tâlhari cei de pre mare ce se furişaseră în timpul nopţii îm­preju­rul zidu­rilor, voind să je­fu­iască sfânta mă­năstire şi pre monahi să-i ducă în robie. Însă Icoana Maicii cu Pruncul a rămas schimbată la chip, aşa precum se vede pâ­nă astăzi. Deci cu dreptate se poate zice că Icoana aceasta este ne­făcută de mână, dobân­dindu-şi noua înfăţişare prin lucra­rea harului Duhului Sfânt. Închi­nă­torii carii o privesc nu se mai sa­tură de blân­deţea chipului Prea­cu­ratei, ce odihneşte şi mân­gâie su­fletul omenesc, pentru care lucru s’a şi numit Paramithia sau Mân­gâ­ie­toarea; însă Sfântul Prunc a rămas cu chipul de aspru Jude­cătoriu. Deci monahii vatope­dini, scoţând icoana de pre pere­tele unde era zugrăvită, au mutat-o cu mare cinste într’un preafru­mos paraclis de lân­gă biserica cea ma­re, unde este cinstită până astăzi cu laude şi cu cântări în toate zilele.

Această minune arată şi întă­reşte din nou credinţa Bisericii Dreptslăvitoare în în­drăz­neala cea de Maică a Născătoarei de Dumnezeu, spre a soli pentru pă­ca­tele nea­mului omenesc către Fi­ul şi Dumnezeu ei, izbăvind, pre  cei ce i se închină cu cre­din­ţă, de necazurile ce cu dreptate vin asu­pra noastră.

De această icoană este legată şi viaţa cu­viosului Neofit, cel ce avea ascultarea de prosmonar sau paracliser al Paramithiei. Odată cuviosul a fost trimis de către Mă­năstire să slujească o vreme la metocul din Ostrovul Evia. Că­zând greu bolnav, a rugat-o pre Preasfânta să-l învrednicească să moară în mănăstirea sa de meta­nie. În­dată a auzit înlăuntrul său glasul Prea­sfin­tei zicându-i: «Neo­fite, mergi în Mănăs­tirea ta, şi după un an să te găteşti». Deci Cu­viosul, mulţămind Maicii Dom­nului Mângâietoarea pentru înde­lungarea vieţii sale, i-a spus uce­nicului său să se pregă­tească pen­tru întoarcerea la mănăstire. Şi cu adevărat, după trecerea anului, într’o zi de Duminică, după ce s’a împărtăşit cu Preacu­ratele Taine, urcând scara spre pa­raclisul Pa­ra­mithiei, a auzit din nou gla­sul Maicii Domnului: «Neofite, vre­mea ieşirii tale a so­sit». Ducându-se dar cuvio­sul la chilia sa, a sim­ţit puterile slăbin­du-i, şi luându-şi iertăciune de la toată frăţia, şi-a dat duhul în braţele Născătoarei de Dum­nezeu. Şi se face pomeni­rea Cuvio­sului Neofit întru aceas­tă zi de 21 Ianua­rie.

Pentru solirile preacuratei Mai­­cii tale şi Mângâietoarei lumii, Hris­toa­se Dumne­ze­ule, miluieşte şi mântu­ieşte pre noi. Amin.

Via Cuvânt slăvitor

Slava de la Polieleul „Cuvânt Bun”, de Theodor Fokaefs, plagalul glasului al IV-lea. Melos de pr. Damaschin Neoskitiotul împreună cu sinodia şi psalții de la Burazeri

Slavă la Polieleu ce se cântă la praznicele Maicii Domnului după „Cuvânt bun”, glas plagal IV, de Theodor Fokaeos. Cântă părintele Damaschin de la Chilia Sfinții Doctori fără-de-arginți, Nea Skiti cu sinodia împreună cu psalții de la Burazeri, la privegherea de la Mănăstirea Hilandar, în cinstea icoanei Preasfintei Născătoare-de-Dumnezeu ce se numește Triherousa (25 iulie, 2019). După tradiție, această Slavă se cântă în fața icoanei făcătoare de minuni.

Vezi și Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului “Tricherusa” de la Hilandar

Cel ce urcă Muntele

E bine știut faptul că un pelerinaj reprezintă totdeauna o experiență folositoare, însă un pelerinaj în Sfântul Munte Athos constituie un eveniment care te marchează pentru tot restul existenței, întrucât Athosul este un spațiu ce nu seamănă cu nici un altul din lumea creștină, din toate punctele de vedere. Acest loc, unde se distinge pecetea unei nevoințe monahale neîntrerupte de peste o mie de ani, mai e numit şi Grădina Maicii Domnului din pricina ocrotirii ei nemijlocite faţă de cei ce au ales să iasă din lume și să-I slujească lui Dumnezeu, prin asumarea voturilor cinului îngeresc. Însă aceasta nu înseamnă că Sfântul Munte reprezintă o atrac­ție numai pentru monahi, nicidecum, ci deopotrivă reprezintă o experiență neasemuită şi pentru mireni.

Întreaga peninsulă, care cuprinde 20 de mănăstiri, 12 schituri și nenumărate chilii pustni­cești, poartă numele de Athos, însă mai cu seamă Athosul este denumirea Muntelui. Iar din tra­diția Bisericii cunoaștem că muntele poartă în sine simbolistica cunoașterii absolute, dar cuprinde și efortul absolut necesar în osteneala urcușului spre culme. Așa se face că cel ce se hotărăște să urce acest munte are șansa de a se întâlni cu trei tipuri deosebite de urcuș.

Urcușul fizic. Toate sfintele simboluri pornesc de la lucruri şi experiențe palpabile și desigur că tot așa se întâmplă și în cazul Muntelui Athos. Pentru mulți, fie și numai din punct de vedere fizic, urcușul Muntelui constituie o probă teribilă, iar pentru unii ajunge să fie chiar un moment al atingerii capătului puterilor, de cunoaștere a propriei limite şi, tocmai din acest motiv, un moment revelator, deoarece ne descoperă ceea ce încă nu știam despre noi înșine. E un moment în care omul îşi vede pe viu slăbiciunile şi limitarea de făptură creată. Cu certitudine, cel ce poate fără să-și dea seama își alimenta o falsă imagine despre sine are parte de o experiență zguduitoare. De aceea, atingerea limitei devine un moment deschizător de noi perspective, întrucât ne vedem siliți să ne reconsiderăm percep­țiile și vederile asupra propriei persoane și asupra lumii.

Urcușul sufletesc. Dar cel ce ajunge pe Muntele Athos are ocazia să constate și să se bucure de un dar special al acestui loc, pecetluit de sfințenia Maicii Domnului și a sfinților athoniți, anume senzația foarte puternică, palpabilă chiar, a faptului că ai ieșit dintr-o lume și ai intrat într-o alta, că ai pășit într-un alt spațiu, cu alte coordonate, dintre care aş zice că cea a timpului este cea mai frapantă, întrucât scurgerea lui este cu totul alta decât afară. Aici pelerinul trăiește experiența unui timp ce deodată se dilată, oferindu-i posibilitatea unei ample re­flecții, dar și a unei lărgiri a spectrului trăirilor sale, în totală opoziție cu civilizația modernă care contractă timpul, ducându-l astfel pe om spre neliniște și apoi spre angoasa cotidiană. Un alt dar firesc al Athosului e și acela că, numai după câteva zile petrecute în acest loc, omul experimentează un fel de deparazitare sufletească, adică un soi de primenire mentală de toată infor­mația balastieră a modernismului, care ne acoperă inima și ne orbește mintea prin inutilitatea și redun­danța ei insistentă. Ca prin minune, omul uită aici de grijile cotidiene, de stupiditatea politicii şi de falsurile atotstăpânitorului comerț. Aici toată hipnoza lumii cade, lăsându-i sufletului în chip firesc capacitatea de a intui faptul că des­tinația lui e cu totul alta decât cea propusă de duhul lumesc. Acesta e motivul pentru care mulți dintre cei ce au pășit pe Athos au ajuns să ia decizii care le-au schimbat radical modul de viață.

Urcușul duhovnicesc. Desigur că principala caracteristică a Sfântului Munte e cea a sfințeniei şi de aceea Muntele reprezintă aici, în principal, simbolul unui urcuș duhovnicesc, al unei expe­riențe ce poate ajunge până la vederea necreatei lumini dumne­zeiești. Numai că această vedere duhovnicească nu mai constituie un dar firesc, ci se profilează numai ca o șansă a celui ce voiește să-I urmeze liber lui Hristos. Prin urmare, Muntele te conduce numai până în acel punct în care ai devenit o făptură liberă de magia lumii şi poți să vezi limpede că faci parte din specia lui homo religiousus, dinaintea căruia se întinde de-acum priveliștea nesfâr­șită a omului orthodox. Și tocmai de aceea, întâlnirea cu Athosul ne înlesnește, într-un mod unic, percepția că de noi depinde faptul dacă ne asumăm sau nu intrarea în experiența incomparabilă a cunoașterii lui Dumnezeu.

Nicușor Deciu / Ziarul Lumina / 28.09.2019
/ foto din arhiva blogului /

[P] Pelerinaje la Muntele Athos

AUDIO: Slujba Utreniei la praznicul Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului, Schitul Lacu, Muntele Athos

AUDIO: Slujba Utreniei la praznicul Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului, Schitul Lacu, Muntele Athos

CD-uri cu cântări psaltice în interpretatea părinților athoniți de la Schitul românesc Lacu găsiți la Librăria Evanghelismos și Sophia din capitală, dar și la diferite pangare și librării ortodoxe din țară.

AUDIO: Paraclisul Maicii Domnului Paramythia – Mângâietoarea, în interpretarea Grupului psaltic al Mănăstirii Blănoiu, Vâlcea

Paraclisul Maicii Domnului Paramythia – Mângâietoarea, a apărut cu Binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, în interpretarea Grupului psaltic al Mănăstirii Blănoiu.

Vezi și Icoanele făcătoare de minuni ale Vatopedului: Paramythia, Vimatarissa, Esphagmeni, Elaiovrytissa, Pantanassa, Antiphonitria, Pyrovolitheisa

AUDIO: Grupul Nectarie Protopsaltul – Slujba Vecerniei Nefăcutei de Mână Icoane „Prodromița”

„Slujba Paraclisului nefăcutei de mână icoane PRODROMIȚA” – Cântări interpretate de grupul psaltic NECTARIE PROTOPSALTUL condus de Sabin Preda.

Slujba a fost alcătuită în grecește de Dr. Haralambos Busias, imnograful Patriarhiei Alexandriei, și a fost tradusă de diaconul Constantin-Cornel Coman, păstrându-se metrica originalului.

Achiziționați CD-ul de >> AICI <<

Prima biserică românească din Muntele Athos închinată Sf. Paisie Aghioritul va fi sfinţită luna aceasta

Prima biserică ridicată de monahii români din Sfântul Munte în cinstea Cuviosului Paisie Aghioritul, unul dintre părinții harismatici ai secolului trecut, va fi sfințită la finalul lunii iulie.

Construcția bisericuței Cuviosului Paisie Aghioritul a început la Chilia Buna Vestire a Schitului românesc Lacu acum patru ani, în 2015, iar pictura acesteia în anul 2017.

„Aceasta este – din câte știm – a treia bisericuță ridicată în Sfântul Munte Athos în cinstea Cuviosului Paisie Aghioritul”, a declarat pentru Agenţia de ştiri Basilica pr. Paisie de la Chilia Bunei Vestiri – Schitul Lacu.

După ce a avut loc canonizarea Părintelui Paisie de Sinodul Patriarhiei Ecumenice, în mai multe colțuri ale lumii au fost construite biserici în cinstea cuviosului.

Prima biserică din Sfântul Munte a fost sfințită la începutul acestui an în zona Kapsala de Mitropolitul Pantelimon de Xanthi.

În România, Sfântul Paisie Aghioritul a devenit ocrotitorul primului locaș de cult la scurt timp după canonizare, biserica fiind localizată în satul clujean Săvădisla.

Chilia „Buna Vestire” este una dintre cele mai cunoscute chilii româneşti din Sfântul Munte. Ea aparţine de Schitul Lacu a cărui primă consemnare istorică datează de la începutul secolului al XVIII-lea.

Slujba de sfinţire va fi oficiată joi, 25 iulie 2019, de Înaltpreasfinţitul Părinte Pavel, Mitropolit de Drama, în ziua sărbătorii Sfântului Paisie potrivit calendarului iulian nerevizuit.

În ajunul sfințirii va fi oficiată Slujba Privegherii, iar răspunsurile liturgice vor fi oferite de grupurile psaltice Tronos și Psaltis.

Sfântul Paisie nu a fost ales întâmplător ca ocrotitor al lăcaşului de cult, a spus părintele Paisie de la Chilia Buna Vestire.

„Hramul bisericuței a fost stabilit mai ales datorită faptului că – pe linie duhovnicească – suntem nepoții Cuviosului Paisie Aghioritul. Starețul Chiliei, Ieromonahul Ștefan Nuțescu este fiu duhovnicesc al Cuviosului Isaac Libanezul, unul dintre ucenicii cei mai apropiați ai Cuviosului Paisie”.

Obștea chiliei românești din Athos este cea care a făcut cunoscute viața și învățăturile Cuviosului Paisie Aghioritul pentru publicul român prin activitatea de traducere din limba greacă a aproximativ 20 de volume.

Biserica va avea ca hram secundar sărbătoarea Prorocului și Împăratului David.

Sfântul Paisie Aghioritul

Sfântul Paisie a fost canonizat de Sfântul Sinod al Patriarhiei Ecumenice în data de 13 ianuarie 2015, la 21 ani de la moartea sa.

În calendarul liturgic românesc a fost trecut începând cu anul 2016.

Sfântul Paisie Aghioritul s-a născut în iulie 1924 și a devenit monah în Sfântul Munte în anul 1949.

A trecut la cele veşnice în data de 12 iulie 1994.

Foto credit: Chilia Buna Vestire-Schitul Lacu

Sursă: Basilica

30 mai – 2 iunie 2019: Brâul Maicii Domnului de la Mănăstirea Kato Xenia va fi adus spre închinare la Parohia Sfânta Cuvioasă Parascheva – Voluntari (up-date)

UPDATE:

17.05.2019

Potrivit ultimelor informații transmise de Arhiepiscopia Bucureștilor, programul Pelerinajului în oraşul Voluntari a rămas neschimbat, cu excepția faptului că Brâul Maicii Domnului va fi adus de la Mănăstirea Kato Xenia, nu de la Mănăstirea Vatoped, cum a fost anunțat inițial.

Așadar, Racla cu Brâul Maicii Domnului de la Mănăstirea Kato Xenia din Mitropolia de Volos va fi aşezată spre închinare credincioşilor la Parohia Sfânta Cuvioasă Parascheva – Voluntari, în perioada 30 mai – 2 iunie 2019, conform programului prezentat în știrea inițială.

UPDATE: Precizări privind pelerinajul cu Brâul Maicii Domnului în oraşul Voluntari – Basilica.ro

ȘTIREA INIȚIALĂ:

Racla cu Brâul Maicii Domnului de la Mănăstirea Vatopedi din Sfântul Munte Athos va fi aşezată spre închinare credincioşilor la Parohia Sfânta Cuvioasă Parascheva – Voluntari, în perioada 30 mai – 2 iunie 2019.

Potrivit Sectorului Cultural al Arhiepiscopiei Bucureştilor, programul evenimentului este următorul:

Joi, 30 mai 2019
ora 10:00 – întâmpinarea delegației de la Mănăstirea Vatopedi din Sfântul Munte Athos, de un sobor de preoți din orașul Voluntari, condus de Preacucernicul Protopop Cristian Burcea, Protoieria Ilfov Nord, în calitate de delegat al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel;
ora 18:00 – Slujba Vecerniei și a Acatistului.

Vineri, 31 mai 2019
ora 08:00 – Utrenia și Sfânta Liturghie oficiate în pridvorul bisericii Parohiei Sfânta Cuvioasă Parascheva – Voluntari, sau în paraclisul parohiei, în funcție de starea vremii;
ora 18:00 – Slujba Vecerniei și a Acatistului.

Sâmbătă, 1 iunie 2019
ora 8:00 – Utrenia și Sfânta Liturghie oficiate în pridvorul bisericii Parohiei Sfânta Cuvioasă Parascheva – Voluntari sau în paraclisul parohiei, în funcție de starea vremii;
ora 18:00 – Priveghere (Vecernie cu Litie și Utrenie).

Duminică, 2 iunie 2019
ora 9:00 – Sfânta Liturghie arhierească, oficiată în pridvorul bisericii Parohiei Sfânta Cuvioasă Parascheva;
ora 18:00 – Slujba Vecerniei și a Acatistului.

Mănăstirea Vatopedi se află la mijlocul țărmului de nord al peninsulei Athos, pe o colină la capătul de est al golful Strymonic.

Tradiţia îl menţionează ca fondator al Vatopedului pe împăratul Constantin cel Mare (306-337).

Sursa: Basilica.ro

Vezi și linkurile:

Brâul Maicii Domnului, comoara de mare preț a Vatopedului

Puterea izvorâtă din Brâul Maicii Domnului de la Vatopedi

 

Darul monahilor de la Prodromu pentru Catedrala Națională (Trinitas TV)

Darul monahilor de la Prodromu pentru Catedrala Națională (Trinitas TV)

Privegherea pentru prăznuirea Adormirea Maicii Domnului, Mănăstirea Simonopetra, Muntele Athos (2017 / video, fragment)

Privegherea pentru prăznuirea Adormirea Maicii Domnului, Mănăstirea Simonopetra, Muntele Athos / 2017

[P] Pelerinaje la Muntele Athos