Category Archives: Muzică bizantină

VIDEO: Secvențe din slujbele săvârșite de părinții Chiliei Buna Vestire – Schitul Lacu, Sfântul Munte (2021)

Secvențe de la slujba din Duminica Ortodoxiei

Liturghia Darurilor mai înainte sfințită 

Cu noi este Dumnezeu

Prochimenul Mare – Să nu întorci Fața Ta

VIDEO: Secvențe din slujbele săvârșite de părinții Chiliei Buna Vestire – Schitul Lacu, Sfântul Munte

Reamintim prietenilor paginii noastre că slujbele părinților de la Chilia Buna Vestire se transmit live AUDIO pe pagina noastră de facebook: Sfântul Munte Athos, preluate automat de pe pagina Mărturie athonită.

Programul slujbelor poate fi consultat AICI.
Pentru pomelnice la Chilia Buna Vestire – Schitul Lacu accesați AICI.

AUDIO: Acatistul Icoanei Maicii Domnului Pantanassa (Vindecatoarea de cancer) – Arhidiacon Vlad Rosu

AUDIO: Acatistul Icoanei Maicii Domnului Pantanassa (Vindecatoarea de cancer) – Arhidiacon Vlad Rosu,
Părintele Arhidiacon Vlad Roșu este membru al Grupului Psaltic Tronos și Slujitor al Catedralei Sfântul Spiridon – Nou din București.

Vezi și Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului “Pantanassa” de la Vatopedi

VIDEO: Corul Byzantion – Matima „Hristos se naște”, de Balasie Iereul [31 min]

Dacă vreți să ascultați ceva incredibil de frumos, o compoziție bizantină de pe la 1660-1680. Traducătorul în româneşte al acestei minunate cântări este Schimonahul Nectarie Creţu (1805-1899), protopsalt al Muntelui Athos.
Interpretează Adrian Sîrbu (Corul Byzantion)

Mathimile erau compoziţii largi (papadice) care înlocuiau stihirile de la Slavă… Şi acum… la marile sărbători. Au fost la mare cinste pînă spre 1750-1760, după care, din lipsa de psalţi, au fost lăsate deoparte ca gen. Puţinele mathimi compuse după 1760 sînt de dimensiuni mult reduse faţă de această compoziţie de mai sus.

Balasie Preotul şi Nomofylaxul Patriarhiei de Constantinopol este foarte posibil să fi fost român de neam, fiindcă 1. este numit de către un contemporan român al său Bălaşu şi fiindcă 2. puţinele manuscrise autografe ale sale ce ni s-au păstrat dovedesc că greaca nu era limba lui nativă.

Bălaşu Preotul s-a făcut remarcat ca unul din cei mai prolifici compozitori de muzică bisericească pe la anii 1670-1680, pe vremea cînd polifonia şi corurile de muzică occidentală pe 3-4 voci erau considerate ceva cu totul abominabil şi străin Bisericii Ortodoxe, chiar şi în năpăstuita Rusie ţaristă.

Compoziţia de mai sus a fost transcrisă în actuala notaţie psaltică pe la anul 1830 de către Hurmuz Hartofylax şi tipărită în 1851. Schimonahul Nectarie Creţu (1805-1899), protopsalt al Muntelui Athos, a fost traducătorul în româneşte al acestei minunate creaţii dintr-o vreme la care nimeni nu se mai gîndeşte astăzi. (cuvânt al Monahului Filotheu Bălan).

Grupul psaltic Tronos: Cântări din Slujba Vecerniei Sfântului Ierarh Iosif de la Partoș

Doamne, strigat-am… de Anton Pann, gl. 2 și Stihirile Crucii – de Nectarie Protopsaltul, gl. 2

Troparul Sfântului (de 2 ori) , Născătoare de Dumnezeu (aghioritic)

Stihirile Sfântului, de Pr. Cristian Todireanu, gl. 8

Slavă… a Sfântului, de Dimitrie Suceveanu, gl. 6

Și acum… a praznicului Înălțării Sf. Cruci, gl.6

Lumină lină, gl. 2 (aghioritic)

Stihirile Litiei, de Pr. Cristian Todireanu, Gl. 1

Slavă… a Sfântului Și acum… a Născătoarei, la Litie, de Pr. Cristian Todireanu, gl. 6

Stihirile Stihoavnei (Ale Praznicului) , Gl. 2

Slavă… a Sfântului, de D. Suceveanu; Și acum… a praznicului, gl. 6

AUDIO: Baladă a lui Constantin Vodă Brâncoveanu (16 august)

Baladă a lui Constantin Vodă Brâncoveanu,
glas 5 – text după Vasile Alecsandri,
melodie: Sf. Mânăstire Brâncoveni,
Cântă Arhidiaconul Mihail Buca & Grupul TronoS

Domnitorul Martir Constantin Brâncoveanu şi Muntele Athos

Sfântul Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu, ca majoritatea domnitorilor români ortodocşi, a avut o relaţie specială cu Sfântul Munte Athos. De numele său se leagă danii masive către Mănăstirea Pantokrator, Xenofont, Karakalu, Cutlumus sau Vatopedi (acesteia din urmă i-a rânduit 21.000 de asprii/anual). Pe Brâncoveanu Constantin îl găsim ctitor şi la Mănăstirea Sf. Pavel, unde a reparat şi consolidat chiliile, având totodată şi un paraclis. Tot la Mănăstirea Sf. Pavel continuă ridicarea turnului început de domnitorii dinaintea sa. Exista savanţi care au concluzionat că: Istoria n-a cunoscut un împărat mai generos. – LD

Muntele Athos: O călătorie fotografică în timp

Muntele Athos: O călătorie fotografică în timp

Vezi și

… și categoria Athosul ieri și azi 

VIDEO: Cântarea pascală „Ziua Învierii”, Schitul Lacu | Învierea Domnului (2020)

VIDEO: Cântarea pascală „Ziua Învierii”, Schitul Lacu | Învierea Domnului (2020)

Ziua Învierii! Și să ne luminăm cu prăznuirea,
Și unul pe altul să ne îmbrățisăm.
Să zicem: “Fraților!” și celor ce ne urăsc pe noi,
Să iertăm toate pentru Înviere.
Și așa, așa să strigăm: “Hristos a înviat din morți,
Cu moartea pe moarte călcând,
Și celor din mormânturi viață dăruindu-le”.

Cuviosul Serafim (Rose): Marele Post, surghiunul nostru


Marele Post, surghiunul nostru
Cuviosul Serafim (Rose)

„La râurile Vavilónului,
acolo am şezut şi am plâns,
când ne-am adus aminte de Sión.”

În aceste cuvinte ale psalmului Postului, noi, creştinii ortodocşi, Noul Israil, ne aducem aminte că sântem în surghiun, în exil. Pentru ortodocşii ruşi izgoniţi din Sfânta Rusie, psalmul are un înţeles anume; însă şi toţi creştinii ortodocşi care vieţuiesc în surghiunul lumii acesteia, tânjind întoarcerea la adevăratul nostru cămin, Cerul. Pentru noi, Marele Post este o perioadă de surghiun, rânduită pentru noi de Maica noastră, Biserica, spre a ţine proaspătă amintirea Sionului de care ne-am îndepărtat atâta. Ne merităm surghiunul şi avem mare nevoie de el, din pricina păcatelor noastre celor multe. Doar prin pedeapsa surghiunului, amintit în postul, rugăciunile şi pocăinţa acestei perioade, ne aducem aminte de Sionul nostru.

„De te voiu uita, Ierusalíme!”

Slăbiţi şi uitători, chiar şi în toiul Marelui Post trăim ca şi cum Ierusalimul nu ar exista pentru noi. Ne îndrăgostim de lume, Vavilonul nostru; ne lăsăm atraşi de plăcerile neînsemnate ale acestui „pământ strein” şi nu mai dăm atenţie slujbelor şi rânduielii Bisericii care ne amintesc de adevărata noastră casă. Mai rău, ne îndrăgostim de chiar cei care ne-au înrobit – căci păcatele noastre ne ţin în robie mai puternic decât vreun stăpân omenesc – şi slujindu-le lor, petrecem în nepăsare preţioasele zile ale Postului, când ar trebui să ne gătim a întâmpina răsăritul Noului Ierusalim – Învierea Domnului nostru Iisus Hristos.

Încă mai este vreme; trebuie să ne aducem aminte de adevărata noastră casă şi să plângem pentru păcatele care ne-au surghiunit departe de ea. Să primim cu inima cuvintele Sf. Ioan Scărarul: „Surghiunul este despărţirea de toate, pentru a ţine cugetul nedespărţit de Dumnezeu. Surghiunul iubeşte şi pricinuieşte pururea lacrămile”. Surghiuniţi din Rai, trebuie să devenim surghiuniţi ai acestei lumi, dacă nădăjduim să ne întoarcem. O putem face petrecând aceste zile în post, rugăciune, despărţire de lume, luând parte la slujbele Bisericii, cu lacrimi de pocăinţă, pregătindu-ne de Praznicul plin de bucurie care va sfârşi această vreme a surghiunului; şi, dând mărturie tuturor din acest „pământ strein” de amintirea noastră, a şi mai marelui Praznic ce va fi atunci când Domnul se va întoarce să aducă acasă norodul Său, către Noul Ierusalim, de la care nu va mai fi surghiun, căci este veşnic.

Traducere de Radu Hagiu

VIDEO: Imagini de la Prăznuirea Sfântului Apostol Andrei la Schitul vatopedin Sfântul Andrei – Serai din Karyes, capitala Sfântului Munte (12/13 decembrie 2019)

Sărbătoarea Sf. Ap. Andrei (13 decembrie) la Schitul vatopedin Sf. Andrei – Serai din Karyes (capitala Sfântului Munte Athos), cu participarea Egumenului Sfintei Mari Mănăstiri Vatopedi, Arhim. Efrem Vatopedinul cu un grup de monahi vatopedini ce au dat răspunsurile liturgice alături de maestrul muzicii bizantine athonite, monahul Damaschin Neoskitiotul, alături de numeroși psalți și elevi ai Seminarului Athonit „Athoniada”, aflat în incinta Schitului.

Patru Cântări bizantine interpretate la un eveniment muzical în Athena, prilejuit de împlinirea a 170 de ani de la trecerea la cele veșnice a monahului Matei Vatopedinul (1774 – 1849), mare părinte athonit alcătuitor de cântări (10 decembrie 2019)

Stihira vecerniei la prăznuirea Sfinților Athoniți, pe glas 4 leghetos, cântată de Horodia Părinților Aghioriți, condusă de Gheronda Damaschin Neoskitiotul, la evenimentul muzical din data de 10 decembrie, din Athena, la 170 de ani de la trecerea la cele veșnice a monahului Matei Vatopedinul.

«Bucură-se Cerul și pământul…» Stihira Stihoavnei la Intrarea în Biserică a Preasfintei de-Dumnezeu-Născătoare, pe plagalul glasului 1, cântată de Horodia Părinților Aghioriți, condusă de Gheronda Damaschin Neoskitiotul, la evenimentul muzical din data de 10 decembrie, din Athena, la 170 de ani de la trecerea la cele veșnice a monahului Matei Vatopedinul.

«Nașterea Ta, Hristoase…» – Troparul Nașterii Mântuitorului și Slava de după Evanghelie «Astăzi toate…» , cântate de horodiile participante la evenimentul muzical din data de 10 decembrie, din Athena, la 170 de ani de la trecerea la cele veșnice a monahului Matei Vatopedinul.

«Ceata cuvioșilor părinți…» – Slava Laudelor la prăznuirea Cuvioșilor Părinți Athoniți, compoziție pe plagalul glasului 4, cântată de Horodia Părinților Aghioriți, condusă de Gheronda Damaschin Neoskitiotul, la evenimentul muzical din data de 10 decembrie, din Athena, la 170 de ani de la trecerea la cele veșnice a monahului Matei Vatopedinul.

Influența Sfântului Porfirie Kavsokalivitul. Interviu cu Nektaria Karantzi (Atena, Grecia)

Interviu realizat în cadrul celei de-a treia ediții a Festivalului de Muzică Bizantină de la Iași

Nectaria Karanzi este singura interpretă de origine greacă care interpretează muzică bizantină, cu o discografie în acest domeniu de când avea 14 ani și cu o activitate de corist încă de la vârsta de 9 ani. În primele ei înregistrări de muzică, a acompaniat un sfânt contemporan, Sfântul Porfirie Kavsokalivitul (apropiat al familiei, cel care a și botezat-o, n. edit.) și, la îndemnul său, și-a început studiile în domeniul muzicii bizantine la o vârstă foarte fragedă. Nektaria Karantzi este cunoscută pe scena muzicii grecești și datorită colaborării sale cu cel mai mare profesor de muzică tradițională grecească, Chronis Aidonides.

Mai multe informații din biografia Nectariei Karanzi la LINK.

VIDEO: Dumnezeiasca Liturghie în cinstea tuturor Sfinților Vatopedini, cu participarea episcopului Adrian al Alikarnassiei (Sfânta Mare Mănăstire Vatopedi, iulie 2019) – fragmente

VIDEO: Dumnezeiasca Liturghie în cinstea tuturor Sfinților Vatopedini, cu participarea episcopului Adrian al Alikarnassiei (Sfânta Mare Mănăstire Vatopedi, iulie 2019) – fragmente

AUDIO: Slujba Utreniei la praznicul Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului, Schitul Lacu, Muntele Athos

AUDIO: Slujba Utreniei la praznicul Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului, Schitul Lacu, Muntele Athos

CD-uri cu cântări psaltice în interpretatea părinților athoniți de la Schitul românesc Lacu găsiți la Librăria Evanghelismos și Sophia din capitală, dar și la diferite pangare și librării ortodoxe din țară.

AUDIO: Paraclisul Maicii Domnului Paramythia – Mângâietoarea, în interpretarea Grupului psaltic al Mănăstirii Blănoiu, Vâlcea

Paraclisul Maicii Domnului Paramythia – Mângâietoarea, a apărut cu Binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, în interpretarea Grupului psaltic al Mănăstirii Blănoiu.

Vezi și

Privegherea pentru prăznuirea Adormirea Maicii Domnului, Mănăstirea Simonopetra, Muntele Athos (2017 / video, fragment)

Privegherea pentru prăznuirea Adormirea Maicii Domnului, Mănăstirea Simonopetra, Muntele Athos / 2017

[P] Pelerinaje la Muntele Athos