Monthly Archives: februarie 2023
Pelerinaj la Muntele Athos (24 – 29 martie 2023). [Îmbarcare din Moinești, Onești, Adjud, Focșani, Buzău, Urziceni, București, Giurgiu]
Pelerinajul este organizat sub egida Asociației Culturale Karyes, organizație non-profit, ce are ca scop principal promovarea valorilor spirituale ale Sfântului Munte Athos (Agion Oros)
Începând cu 1 Ianuarie 2023 NU se mai cere test rapid antigen la Ouranoupoli, înainte de urcarea pe ferryboat!
🔹Vineri, 24 martie 2023 (ziua 1): Plecare din Moinești (ora 5.00) – Onești – Adjud – Focșani – Buzău – Urziceni – București (aprox. 9.00) – Giurgiu – Plevna – Sofia – Kulata – Serres – Nigrita – Ouranoupoli (cazare în camere cu 3-4 paturi).
🔹Sâmbătă, 25 martie 2023 (ziua 2): Ouranopoli (6.00). Îmbarcare pe ferryboat – portul Dafni – arsanaua Schitului Sfânta Ana. Urcare la Schitul Sfânta Ana. Închinare la Icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana și la moaștele ei – partea de jos a piciorului stâng. Drumeție fără bagaj până la Chilia și Paraclisul Sfântului Iosif Isihastul și în împrejurimile zonei. Schitul Sfânta Ana (participare la slujbe / cazare).
🔹Duminică, 26 martie 2023 (ziua 3): Schitul Sfânta Ana. Plecare până la Mănăstirea Sfântul Pavel. Închinare la darurile magilor, la lemnul Cinstitei Cruci și la celelalte odoare ale mănăstirii. Pe drum se va opri la Nea Skiti (Noul Schit) și la mormântul Sfântului Iosif Isihastul, marele nevoitor athonit. Mănăstirea Sfântul Pavel. Plecare cu mașina până la Schitul Lacu (închinare la Kiriakon – biserica centrală a schitului). Chilia Buna Vestire – Schitul Lacu (participare la slujbe / cazare).
🔹Luni, 27 martie 2023 (ziua 4): Schitul Lacu. Se închiriază un microbuz local pentru mai multe ore pentru a vizita: Mănăstirea Iviron (închinare la icoana făcătoare de minuni Portărița, izvorul Maicii Domnului) – Mănăstirea Simonopetra (închinare la odoarele mănăstirii) – Mănăstirea Stavronikita (închinare la odoarele mănăstirii) – Mănăstirea Pantokrator (închinare la icoana Maicii Domnului – Gherontissa și la alte odoare ale mănăstirii) – Schitul Sfântul Prooroc Ilie (închinare în kiriakon, icoana Maicii Domnului – Înlăcrimata și alte odoare) – Mănăstirea Vatopedi (închinare la cele șapte icoane făcătoare de minuni și la celelalte odoare ale mănăstirii) – Chilia Sfântul Nicolae – Kapsala (participare la slujbe / cazare).
🔹Marți, 28 martie 2023 (ziua 5): Chilia Sf. Nicolae – Kapsala. Plecare spre Portul Dafni (opțional ieșire din Sfântul Munte pe la Mănăstirea Sf. Pantelimon – Russikon – închinare la odoarele mănăstirii). Îmbarcare pe ferryboat pentru Ouranoupoli. Plecare spre Tesalonic. Vizitarea obiectivelor principale bisericești din Tesalonic (Bisericii Sf. M. Mc. Dimitrie Izvorâtorul de Mir – închinare la moaștele Sf. M. Mc. Dimitrie și Sf. Anisia și, dacă va fi timp și disponibilitate din partea pelerinilor, Biserica Seminarului teologic – închinare la moaștele Sf. Teodora din Tesalonic si a Sf. Cuv. David, Biserica Sfânta Sofia – închinare la moaștele Sf. Vasile cel Nou Tesaloniceanul, Catedrala mitropolitană – închinare la moaștele Sf. Grigorie Palama). Plecare spre România.
🔹Miercuri, 29 martie 2023 (ziua 6): București – Urziceni – Buzău – Focșani – Adjud – Onești – Moinești (în cursul dimineții, în funcție de trafic).
Preț: 360 euro [include: transport din țară până la Ouranoupoli și retur, o cazare la Ouranoupoli + diamonitirionul (viza de intrare în Sfântul Munte) + ferryboaturile dus – întors + transportul local în Sfântul Munte cu maxi-taxi-uri în regim de taxi]
❗❗❗ Pentru înscrieri și orice alte detalii – tel: 0740.050.735 sau mail: sfantulmunteathos@yahoo.com
în Hristos Domnul,
Laurențiu Dumitru
Președinte al Asociației Culturale Karyes / Editor Blogul Sfântul Munte Athos
Îmbarcare din Moinești – Onești – Adjud – Focșani – Buzău – Urziceni – Bucureşti – Giurgiu / Însoțitor de grup din partea Asociației / Transportul din ţară până în Ouranopoli se face cu un Volkswagen Transporter, Renault Trafic sau Opel Vivaro, 8+1 locuri, aer condiţionat / Două mese pe zi şi cazare (3 nopţi) în mănăstirile din Sfântul Munte / Programul pelerinajului poate suferi unele modificări în funcţie de confirmările de cazare din Sfântul Munte și condițiile climaterice (care pot amâna intrarea sau ieșirea din Sf. Munte)! / Este posibil ca în programul de închinare la mai multe mănăstiri, când se închiriază mașina pentru 6-7 ore, să fie vreun loc unde din obiective pricini (ex. odihna monahilor) să nu ne putem închina în biserică.
Vă rugăm să dați mai departe celor pe care-i știți interesați! Mulțumim. Doamne, ajută! 📿
Pelerinaj la Muntele Athos (20 – 25 martie 2023). [Îmbarcare din Sibiu, Rm. Vâlcea, Pitești, Bucureşti, Giurgiu]
Pelerinajul este organizat sub egida Asociației Culturale Karyes, organizație non-profit, ce are ca scop principal promovarea valorilor spirituale ale Sfântului Munte Athos (Agion Oros)
Începând cu 1 Ianuarie 2023 NU se mai cere test rapid antigen la Ouranoupoli, înainte de urcarea pe ferryboat!
🔹Luni, 20 martie 2023 (ziua 1): Plecare din Sibiu (ora 5.00) – Rm. Vâlcea – Pitești – București (aprox. 9.00) – Giurgiu – Plevna – Sofia – Kulata – Serres – Mănăstirea Sfânta Treime – Filyro de lângă Tesalonic (cazare în camere cu mai multe paturi).
🔹Marți, 21 martie 2023 (ziua 2): Plecare matinală de la Filyro. Ouranoupoli (6.30). Îmbarcare pe ferryboat până la Mănăstirea Xenofont (închinare la Icoana Maicii Domnului Odighitria, cea care a venit în chip minunat de la Vatopedi în 1730 și la celelalte odoare ale mănăstirii). Se închiriază un microbuz local pentru 6-7 ore pentru a vizita Mănăstirea Vatopedi (închinare la cele șapte icoane făcătoare de minuni și la celelalte odoare ale mănăstirii) – Schitul Sfântul Prooroc Ilie (închinare în kiriakon, icoana Maicii Domnului – Înlăcrimata și alte odoare) – Mănăstirea Pantokrator (închinare la icoana Maicii Domnului – Gherontissa și la alte odoare ale mănăstirii) – Mănăstirea Stavronikita (închinare la odoarele mănăstirii) – Mănăstirea Iviron (închinare la icoana făcătoare de minuni Portărița, izvorul Maicii Domnului) Mănăstirea Marea Lavră (închinare la moaștele și crucea Sf. Athanasie și la icoanele făcătoare de minuni ale Maicii Domnului – Cucuzeliţa, Iconoama și Portărița) – Schitul Prodromu – închinare la Icoanele făcătoare de minuni ale Maicii Domnului Prodromița și a Sf. Ioan Botezătorul. Drumeție de 40 minute până la Peștera și Chilia Sfântului Athanasie Athonitul. Schitul Prodromu (participare la slujbe / cazare).
🔹Miercuri, 22 martie 2023 (ziua 3): Schitul Prodromu. Plecare cu maxi-taxi până la Morfono*. Pe drum se va opri la Izvorul Sfântului Athanasie – locul unde s-a arătat Maica Domnului Sfântului Athanasie. Drumeție aprox. o oră și jumătate până la Schitul Lacu. Închinare la kiriakonul schitului – icoana Maicii Domnului – Lakkoskitiotissa. Chilia Buna Vestire – Schitul Lacu (participare la slujbe / cazare).
*dacă, pentru a se evita drumeția Morfono – Lacu, grupul va opta pentru plecarea directă din Schitul Prodromu până la Schitul Lacu, pelerinii vor achita o diferență de preț de 5 euro/pers.
🔹Joi, 23 martie 2023 (ziua 4): Schitul Lacu. Plecare cu microbuzul până la Mănăstirea Sfântul Pavel. Închinare la darurile magilor, la lemnul Cinstitei Cruci și la celelalte odoare ale mănăstirii. Drumeție până la Schitul Sf. Ana. Închinare la Icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana și la moaștele ei – partea de jos a piciorului stâng. Pe drum se va opri la Nea Skiti (Noul Schit) și la mormântul Sfântului Iosif Isihastul, marele nevoitor athonit. Drumeție fără bagaj până la Chilia și Paraclisul Sfântului Iosif Isihastul și în împrejurimile zonei. Schitul Sfânta Ana (participare la slujbe / cazare).
🔹Vineri, 24 martie 2023 (ziua 5): Schitul Sfânta Ana. Coborâre în arsanaua Schitului. Plecare cu ferryboat-ul până în Portul Dafni. Îmbarcare pe ferryboat pentru Ouranoupoli. Plecare spre Tesalonic. Vizitarea obiectivelor principale bisericești din Tesalonic (Bisericii Sf. M. Mc. Dimitrie Izvorâtorul de Mir – închinare la moaștele Sf. M. Mc. Dimitrie și Sf. Anisia și, dacă va fi timp, Biserica Seminarului teologic – închinare la moaștele Sf. Teodora din Tesalonic si a Sf. Cuv. David, Biserica Sfânta Sofia – închinare la moaștele Sf. Vasile cel Nou Tesaloniceanul, Catedrala mitropolitană – închinare la moaștele Sf. Grigorie Palama). Plecare spre România.
🔹Sâmbătă, 25 martie 2023 (ziua 6): București – Pitești – Rm. Vâlcea – Sibiu (în cursul dimineții, în funcție de trafic). La vremea Sfintei Liturghii pentru praznicul Bunei Vestiri se va opri pe traseu pentru participare la slujbă!
Preț: 360 euro [include: transport din țară până la Ouranoupoli și retur, o cazare la Filyro + diamonitirionul (viza de intrare în Sfântul Munte) + ferryboaturile dus – întors + transportul local în Sfântul Munte cu maxi-taxi-uri în regim de taxi]
❗❗❗ Pentru înscrieri și orice alte detalii – tel: 0740.050.735 sau mail: sfantulmunteathos@yahoo.com
în Hristos Domnul,
Laurențiu Dumitru
Președinte al Asociației Culturale Karyes / Editor Blogul Sfântul Munte Athos
Îmbarcare din Sibiu – Rm. Vâlcea – Pitești – Bucureşti – Giurgiu / Însoțitor de grup din partea Asociației / Transportul din ţară până în Ouranopoli se face cu un Volkswagen Transporter, Renault Trafic sau Opel Vivaro, 8+1 locuri, aer condiţionat sau o altă mașină dacă s-a convenit astfel / Două mese pe zi şi cazare (3 nopţi) în mănăstirile din Sfântul Munte / Programul pelerinajului poate suferi unele modificări în funcţie de confirmările de cazare din Sfântul Munte și condițiile climaterice (care pot amâna intrarea sau ieșirea din Sf. Munte)! / Este posibil ca în programul de închinare la mai multe mănăstiri, când se închiriază mașina pentru 6-7 ore, să fie vreun loc unde din obiective pricini (ex. odihna monahilor) să nu ne putem închina în biserică.
Vă rugăm să dați mai departe celor pe care-i știți interesați! Mulțumim. Doamne, ajută! 📿
Pelerinaj la Muntele Athos (9 – 14 martie 2023). [Îmbarcare din Moinești, Onești, Adjud, Focșani, Buzău, Urziceni, București, Giurgiu]
Pelerinajul este organizat sub egida Asociației Culturale Karyes, organizație non-profit, ce are ca scop principal promovarea valorilor spirituale ale Sfântului Munte Athos (Agion Oros)
Începând cu 1 Ianuarie 2023 NU se mai cere test rapid antigen la Ouranoupoli, înainte de urcarea pe ferryboat!
Joi, 9 martie 2023 (ziua 1): Plecare din Moinești (ora 5.00) – Onești – Adjud – Focșani – Buzău – Urziceni – București (aprox. 9.00) – Giurgiu – Plevna – Sofia – Kulata – Serres – Nigrita – Ouranoupoli (cazare în camere cu 3-4 paturi).
Vineri, 10 martie 2023 (ziua 2): Ouranopoli (6.00). Îmbarcare pe ferryboat – portul Dafni – arsanaua Schitului Sfânta Ana. Urcare la Schitul Sfânta Ana. Închinare la Icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana și la moaștele ei – partea de jos a piciorului stâng. Drumeție fără bagaj până la Chilia și Paraclisul Sfântului Iosif Isihastul și în împrejurimile zonei. Schitul Sfânta Ana (participare la slujbe / cazare).
Sâmbătă, 11 martie 2023 (ziua 3): Schitul Sfânta Ana. Plecare până la Mănăstirea Sfântul Pavel. Închinare la darurile magilor, la lemnul Cinstitei Cruci și la celelalte odoare ale mănăstirii. Pe drum se va opri la Nea Skiti (Noul Schit) și la mormântul Sfântului Iosif Isihastul, marele nevoitor athonit. Mănăstirea Sfântul Pavel. Plecare cu mașina până la Schitul Lacu (închinare la Kiriakon – biserica centrală a schitului). Chilia Buna Vestire – Schitul Lacu (participare la slujbe / cazare).
Duminică, 12 martie 2023 (ziua 4): Schitul Lacu. Se închiriază un microbuz local pentru 6-7 ore pentru a vizita: Mănăstirea Vatopedi (închinare la cele șapte icoane făcătoare de minuni și la celelalte odoare ale mănăstirii) – Schitul Sfântul Prooroc Ilie (închinare în kiriakon, icoana Maicii Domnului – Înlăcrimata și alte odoare) – Mănăstirea Pantokrator (închinare la icoana Maicii Domnului – Gherontissa și la alte odoare ale mănăstirii) – Mănăstirea Stavronikita (închinare la odoarele mănăstirii) – Mănăstirea Iviron (închinare la icoana făcătoare de minuni Portărița, izvorul Maicii Domnului) – Izvorul Sfântului Athanasie – locul unde s-a arătat Maica Domnului Sfântului Athanasie – Mănăstirea Marea Lavră (închinare la moaștele și crucea Sf. Athanasie și la icoanele făcătoare de minuni ale Maicii Domnului – Cucuzeliţa, Iconoama și Portărița) – Schitul Prodromu – închinare la Icoanele făcătoare de minuni ale Maicii Domnului Prodromița și a Sf. Ioan Botezătorul. Drumeție de 40 minute până la Peștera și Chilia Sfântului Athanasie Athonitul. Schitul Prodromu (participare la slujbe / cazare).
Luni, 13 martie 2023 (ziua 5): Schitul Prodromu. Plecare spre Portul Dafni (opțional ieșire din Sfântul Munte pe la Mănăstirea Sfântul Pantelimon (Russikon) – închinare la odoarele mănăstirii). Îmbarcare pe ferryboat pentru Ouranoupoli. Plecare spre Tesalonic. Vizitarea obiectivelor principale bisericești din Tesalonic (Bisericii Sf. M. Mc. Dimitrie Izvorâtorul de Mir – închinare la moaștele Sf. M. Mc. Dimitrie și Sf. Anisia și, dacă va fi timp și disponibilitate din partea pelerinilor, Biserica Seminarului teologic – închinare la moaștele Sf. Teodora din Tesalonic si a Sf. Cuv. David, Biserica Sfânta Sofia – închinare la moaștele Sf. Vasile cel Nou Tesaloniceanul, Catedrala mitropolitană – închinare la moaștele Sf. Grigorie Palama). Plecare spre România.
Marți, 14 martie 2023 (ziua 6): București – Urziceni – Buzău – Focșani – Adjud – Onești – Moinești (în cursul dimineții, în funcție de trafic).
Preț: 360 euro pentru acest traseu [include: transport din țară până la Ouranoupoli și retur, cazare Ouranoupoli + diamonitirionul (viza de intrare în Sfântul Munte) + ferryboat-uri dus – întors + transportul local în Sfântul Munte cu maxi-taxi-uri în regim de taxi]
Pentru înscrieri și orice alte detalii – tel: 0740.050.735 sau mail: sfantulmunteathos@yahoo.com
Îmbarcare din Moinești – Onești – Adjud – Focșani – Buzău – Urziceni – Bucureşti – Giurgiu / Însoțitor de grup din partea Asociației / Transportul din ţară până în Ouranopoli se face cu un Volkswagen Transporter, Renault Trafic sau Opel Vivaro, 8+1 locuri, aer condiţionat / Două mese pe zi şi cazare (3 nopţi) în mănăstirile din Sfântul Munte / Programul pelerinajului poate suferi unele modificări în funcţie de confirmările de cazare din Sfântul Munte și condițiile climaterice (care pot amâna intrarea sau ieșirea din Sf. Munte)! / Este posibil ca în programul de închinare la mai multe mănăstiri, când se închiriază mașina pentru 6-7 ore, să fie vreun loc unde din obiective pricini (ex. odihna monahilor) să nu ne putem închina în biserică.
Vă rugăm să dați mai departe celor pe care-i știți interesați! Mulțumim. Doamne, ajută! 📿
Marile cutremure din Bizanţ
Seismele au provocat dintotdeauna oamenilor teamă. Încă din Antichitatea păgână se considera că seismele, asemeni altor fenomene naturale (eclipse de soare sau de lună, apariţia cometelor etc.) anunţau catastrofe viitoare. Urmând aceste opinii, creştinii considerau că seismele constituie o manifestare a mâniei lui Dumnezeu şi, neîndoielnic, un avertisment dat oamenilor care, în mod sigur, încercau să facă ceva care contravenea voii lui Dumnezeu.
Seismele în vremea iconoclasmului
Împăratul Leon III (726-741), fondator al dinastiei isauriene şi primul împărat iconomah, a interpretat, în duhul epocii sale, un puternic cutremur produs în vremea sa, drept semn al nemulţumirii divine faţă de închinarea la icoane.
De regulă, bizantinii oficiau slujbe, litanii şi procesiuni cu sfinte moaște, cerând mijlocirea sfinţilor împotriva seismelor. Pentru ca puterea mâniei divine să nu fie uitată niciodată, atât în Constantinopol, cât şi în Alexandria s-a rânduit o rugăciune specială de pomenire la comemorarea catastrofelor seismice, un fel de avertisment neîncetat a ameninţării acestora.
Trebuie notat, de asemenea, faptul că în Bizanţ, cu excepţia câtorva intelectuali, nu exista un mare interes pentru a explica științific evenimentele seismice. Cei mai mulţi învăţaţi bizantini dacă încercau să găsească o altă explicaţie pentru provocarea cutremurelor, în afară de manifestarea mâniei divine, recurgeau la teoria lui Aristotel. Conform acestei teorii care a predominat vreme de multe secole, seismele erau urmarea mişcării vânturilor prin peşterile subterane adânci. Cu toate acestea, au existat şi cazuri de savanţi care nu erau aserviţi autorităţii lui Aristotel, de pildă istoricul bizantin din secolul al XI-lea, Mihail Attaliates. Sfântul Fotie, Patriarhul Constantinopolului (858-867, 877-886) insista asupra concepţiei tradiţionale, conform căreia cutremurele sunt pedeapsa lui Dumnezeu pentru păcatele oamenilor. Mai exista şi teoria că toate zguduiturile pământului erau provocate de o mare adunare a apelor.
Cutremurele din Constantinopol
Dat fiind faptul că Imperiului Bizantin cuprindea şi zone cu o puternică activitate seismică, cutremurele se înregistrau deosebit de des, aproape în fiecare an. În sursele epocii, cele mai multe mărturii se referă la cutremurele care au lovit Constantinopolul. Conform unui studiu mai vechi, zona Constantinopolului a fost afectată de 548 de seisme într-o perioadă de aproape 1400 de ani, din anul 500 și până în 1890[i].
Zidurile de apărare ale Constantinopolului, așa cum arată astăzi
În epoca bizantină, primul cutremur din Constantinopol despre care există menţiuni s-a produs în anul 342, în vreme ce alte seisme puternice au lovit capitala în anii 365, 438, 447, 525, 557, 740, 866, 869, 989, 1064, 1296 şi 1346[ii].
În total, pe parcursul istoriei bizantine a Constantinopolului, oraşul a fost lovit de mai mult de 70 de seisme majore, ultimul fiind cel din 1454. Desigur, epicentrul acestor seisme nu era întotdeauna Constantinopolul, ci regiunile din jur, dar cutremurele majore se făceau întotdeauna simţite şi în capitală, provocând pagube caselor, bisericilor şi zidurilor oraşului. Dacă analizăm aceste cutremure pe secole, vom vedea că cele mai multe, 15 la număr, s-au înregistrat în secolul al VI-lea, 13 în secolele al V-lea şi al XI-lea, 8 în secolul al XIV-lea, 5 în secolul al IV-lea, 4 în secolele al VIII-lea, al XI-lea şi al XV-lea, 3 în secolele al X-lea şi al XIII-lea şi câte unul în secolele al VII-lea şi al XII. Dacă le-am număra ţinând seama de perioadele în care au domnit anumiţi împăraţi, cele mai multe s-au înregistrat în timpul domniei lui Iustinian I (527-565), în total 10.
Cutremurul din anul 526
Unele seisme sunt consemnate simplu, în vreme ce pentru altele s-au păstrat mai multe informaţii. Aşa, de pildă, este cunoscut faptul că seismul din anul 526 a fost deosebit de puternic şi că a provocat prăbuşirea multor clădiri publice şi particulare şi a multor biserici. În timpul acestui cutremur s-au prăbuşit şi coloanele Împăraţilor Theodosie I (379-395) şi Arcadie (395-408).
Zidurile de apărare ale Constantinopolului
Deosebit de puternic a lovit Constantinopolul cutremurul din ziua de 9 ianuarie a anului 869, în vreme ce replici mai mici au continuat să tulbure oraşul timp de patruzeci de zile. Pagube importante a suferit şi Biserica Sfânta Sofia, precum şi Biserica Maicii Domnului din Piaţa Sigma şi Biserica Sfinţilor Apostoli. Împăratul de atunci, Vasile I (867-886) a refăcut mai târziu toate bisericile afectate de cutremur.
Deosebit de puternic a fost şi cutremurul înregistrat în ziua de 26 octombrie 989, de sărbătoarea Sfântului Dimitrie, în legătură cu care există informaţii în mai multe surse. Seismul a lovit Constantinopolul, Nicomidia, Thracia, Bitinia şi Lakonia, făcându-se simţit până în munţii Apenini, în Italia. Au fost distruse multe biserici din capitala Imperiului, iar turla cea mare a Sfintei Sofia s-a prăbușit. Refacerea acesteia, începută de împăratul Vasile II (976-1025), a durat şase ani.
Cutremurul din 1161
De un interes deosebit sunt informaţiile legate de seismul din Constantinopol prezentate de istoriografii Ioan Kínamos şi Nichita Choniátis. Acesta a avut loc în anul 1161, în timpul vizitei sultanului de Iconium, Kiliz Arslan (1155-1192). Împăratul Manuil I Komnenos (1143-1180) l-a primit cu solemnitate pe oaspetele mahomedan, încercând să-i provoace o impresie de neuitat despre strălucirea şi superioritatea Imperiului Bizantin. Împăratul plănuia, de asemenea, să organizeze o plimbare oficială împreună cu sultanul, dinspre Acropole, până la Sfânta Sofia, însă această intenţie nu s-a materializat, pentru că s-a opus Patriarhul Luca Hrisovérghis (1157-1170) care a insistat asupra faptului că un om de o altă religie nu are loc între preoţi şi obiecte sfinte. Cronicarul Ioan Kínamos, care era mereu dispus să-l elogieze pe Manuil I Komnenos, arată o deplină înţelegere faţă de hotărârea Patriarhului.
Dar a existat şi un alt eveniment care l-a făcut pe împărat să se răzgândească, relatează istoricul bizantin: noaptea târziu s-a produs un cutremur teribil, care a zdruncinat pământul, iar constantinopolitanii au înţeles din acest fenomen că Patriarhul Luca avea dreptate, iar dorinţa împăratului nu era plăcută lui Dumnezeu. Nichita Choniátis observă destul de laconic că Dumnezeu a anulat prăznuirea din acea zi, pentru că a avut loc un cutremur din pricina căruia s-au prăbuşit multe clădiri din capitala Imperiului şi că aerul era deosebit de nefiresc şi neobişnuit.
Cutremurul din 1201
Descris de Nichita Choniátis, acest cutremur a avut loc în ziua de 17 februarie a anului 1201. Împăratul de atunci, Alexie III Anghelos (1195-1203), după o vizită în Apus, pe drumul de întoarcere, puţin a lipsit să fie înghiţit de valurile mării. Împreună cu suita, abia a reuşit să ajungă în insula Pringhiponísia, trecând, apoi, în Calcedon, în apropiere de Constantinopol. Uitând destul de repede marea încercare prin care trecuse, s-a predat patimii curselor de cai. În urma previziunilor astrologilor personali, care l-au sfătuit să pornească în scurta călătorie dinspre Calcedon către Constantinopol în cea de-a şaptea zi, amănunt pe care Choniátis îl menţionează cu oarecare doză de ironie, împăratul Alexie III şi suita sa au început pregătirile de plecare dimineaţă devreme. Vasul era pregătit în portul palatului, iar rudele împăratului, cu torţe aprinse – încă nu se luminase bine de ziuă –s-au adunat în jurul acestuia, pregătiţi pentru călătorie. Dumnezeu a vrut să le arate atunci că El este stăpânitorul timpului și al vremii şi numai de El depinde reuşita sau nereuşita călătoriilor noastre. Astfel, a avut loc un puternic cutremur care a deschis o mare fisură în care s-au prăbușit apartamentele împăratului. Mai mulţi oameni s-au prăbuşit în această groapă, rănindu-se, iar unul dintre aceştia, un eunuc, a murit în urma accidentului[iii].
Cutremurul din 1346
La cutremurul din ziua de 19 mai a anului 1346 turla Sfintei Sofia a căzut din nou, iar obişnuitele slujbe nu au mai putut fi săvârşite înăuntrul bisericii. Prin urmare, un an mai târziu, în mai 1347, Împăratul Ioan VI Cantacuzino, învingător în războiul civil din anii 1341-1347, nu a putut fi încoronat în Sfânta Sofia, ci în mica biserică a Maicii Domnului din Vlaherne. Banii pe care i-a trimis pentru refacerea celebrei biserici marele prinț al Moscovei, Simeon Ivanovici (1341-1353), au fost folosiţi de bizantini pentru plata mercenarilor străini, angajaţi într-un nou război civil.
Turn, fragment din zidul de apărare al Constantinopolului
Kallípoli: marele cutremur din 1354
În noaptea dinspre 1 spre 2 martie a anului1354 s-a produs un puternic seism care a provocat mari pagube în Kallípoli, oraș asediat de otomani și pe care turcii l-au cucerit imediat, producând o panică teribilă în rândurile bizantinilor din regiunea Traciei. Despre intensitatea seismului mărturiseşte cel mai bine faptul că anumite fortificaţii mai mici au fost rase de pe faţa pământului. Pentru ca răul să fie şi mai mare, seismul a fost însoţit de furtună şi ploaie, iar apoi de îngheț. Cei care au supraviețuit prăbuşirii zidurilor, printre care multe femei şi copii, au îngheţat. Cu toate acestea, un oarecare număr de locuitori ai oraşului Kallípoli, cel mai important oraş din partea europeană a Helespontului, au avut totuşi şansa să găsească adăpost pe o corabie care naviga înspre Moreea, dar care şi-a schimbat cursul, ducându-i pe refugiaţi la Constantinopol. Deşi capitala imperiului era destul de departe de epicentru, seismul se făcuse simţit şi aici, provocând stricăciuni zidurilor oraşului.
[i]Mass G., „Das Erdbeben von Konstantinopel 1894”în Himmel und Erde 7 (1895), p. 409-426, 458-467.
[ii]Un inventar complet al seismelor ne dă Grumel V., La Chronologie, Traité d’études byzantines I (Paris 1958), p. 476-481. Completări la Downey, G., „Earthquakes at Constantinople and Vicinity, A. D. 342-1454” în Speculum 30 (1955), p. 596-600 şi Wirth, P., „Zur “byzantinischen” Erdbebenliste” în Byzantinische Forchungen 1 (1966) [Polychordia. Festschrift Franz Dölger zum 75 Geburtstag], p. 393-399.
[iii]Nicetae Choniatae Historia, I-II, edit.. J. A. van Dieten (Berlin 1975), p. 530.
autor: Radivoj Radić (n. 1954), istoric sârb, specialist în Studii bizantine
sursa: Pemptousia
Pomenirea cuviosului Simeon (Ștefan) Nemania, ctitorul Mănăstirii Hilandar din Athos (13/26 februarie)
Pomenirea cuviosului Simeon, ctitorul Mănăstirii Hilandar din Athos, care a trăit pe la anii 1190, şi care în pace s-a săvârşit.
A doua zi, dis-de-dimineață, în aceeași biserică, episcopul Calinic a fost la slujba de depunere a voturilor monahale a celor doi, Ștefan Nemania și Ana, care înveșmântați în straie negre au primit nume noi: Nemania a luat numele de Simeon, iar Ana pe cel de Anastasia. Aceasta s-a petrecut în ziua de Buna Vestire a anului 1196.
La puțină vreme după slujbă, Simeon și Anastasia s-au despărțit unul de celălalt. Simeon a plecat la mănăstirea sa, Studenița, iar Anastasia a mers la Mănăstirea Maicii Domnului, aproape de Kurșumlia. Așa a început altă viață pentru amândoi.
La Studenița, Simeon a viețuit optsprezece luni urmând întocmai rânduielile rugăciunii, postului, studiului și muncii. În acest timp a pus ordine în gospodăria mănăstirii, a mărit numărul monahilor, a lăsat cuvânt să fie înmormântat în biserica mare și l-a numit egumen pe ieromonahul Dionisie. Apoi, și-a luat rămas bun de la țara sa și de la poporul său și a pornit spre Sfântul Munte pe 8 octombrie 1197. Până la granița grecească a fost însoțit de Marele Jupan Ștefan – fiul lui – și de alți boieri sârbi.
Acolo, iarăși s-a despărțit, plin de duioșie, de Ștefan și de cei pe care îi lăsa în urmă. Dimpreună cu câțiva dintre cei mai credincioși prieteni, cinstitul bătrân a plecat mai departe și la 2 noiembrie 1197 a ajuns la Vatoped. Egumenul mănăstirii și obștea l-au întâmpinat cu cinste și mare bucurie. În dangătul clopotelor, intrat-au de îndată în biserică, dând slavă lui Dumnezeu pentru toate. Apoi, tatăl și fiul s-au reîntâlnit. Copleșiți de simțăminte pe care limba nu le poate rosti, s-au îmbrățișat, în sfârșit, după zece ani de despărțire și de dor. Oarecând se despărțiseră ca Marele Jupan Nemania și Prințul Rastko, iar acum se întâlneau ca monahul Simeon și monahul Sava, într-o țară străină.
Simeon avea 84 de ani, iar Sava 27; unul era albit de vremi, celălalt în floarea vârstei, dar amândoi aveau inimile arzând de iubire față de Dumnezeu. Abia după o lungă despărțire își dau seama părinții și copiii cât de mult se iubesc unii pe alții. Iar când se reîntâlnesc, află cât de nemăsurată le este iubirea.
Protosul, auzind de sosirea Marelui Jupan, veni din Kareia spre a-l primi cum se cuvine pe oaspetele de seamă. Simeon i s-a plecat smerit, iar acesta a îngenuncheat înaintea lui. Și-au dat binețe și apoi s-au îmbrățișat. Chiar și pentru istoria Sfântului Munte, acesta era un lucru deosebit, căci până atunci nu se mai pomenise ca un mare domnitor al unei țări ortodoxe să vină în împărăția Maicii Domnului, întru primirea îngerescului cin, alături de ceilalți monahi.
Până și egumenii celorlalte mănăstiri, dimpreună cu o mulțime de monahi înveșmântați în haine negre, au venit spre a-l vedea și întâmpina pe cel care odinioară fusese un neînfricat cavaler și războinic, acum un monah smerit asemenea lor. Dorind mântuirea, Simeon i-a cercetat spre a o afla. Și pe niciunul dintre ei nu i-a lăsat să plece, fără să le ofere un dar adus din Serbia. Căci adusese cu el cai și catâri încărcați cu mulțime de daruri, de folos bisericilor și fraților. Cea mai mare parte a dăruit-o Mănăstirii Vatoped, dimpreună cu două vase pline de argint și aur.
Apoi, Sava l-a dus pe tatăl său ostenit în casa pe care o ridicase pentru ei doi, împreună-viețuind până la sfârșit.
/ textul a fost pus la dispoziția publicului de Ionuț Gurgu, director al editurii Predania /
Aducem la cunoștința publicului și apariția cărții „De la prinț la sfânt. Viața Sfântului Sava Arhiepiscopul Serbiei” a Sfântului Nicolae Velimirovici. Sfântul Sava (Rastko) Nemania fiind fiul lui Simeon (Ștefan) Nemania, ambii la mare cinste în Serbia și între sârbii athoniți.
Descoperiți noul site al Schitului Românesc Prodromu din Sfântul Munte! Sprijiniți amplele lucrări de restaurare și consolidare a Schitului!
Vă recomandăm să descoperiți noul site al Schitului Românesc Prodromu din Sfântul Munte.
https://prodromu-athos.ro/
Vezi găsi pe site resurse media de mare valoare duhovnicească:
✦ Cuvântul de întâmpinare al Părintelui Stareț Atanasie,
✦ Cuvinte ziditoare de suflet de la avva Iulian Prodromitul și mai multe imagini de colecție,
✦ Cuvânt de folos de la Părintelui Petroniu Tănase, fostul Stareț al Schitului, a cărui canonizare se pregătește!
✦ Istoricul Schitului Românesc Prodromu,
✦ Istoria zugrăvirii Icoanei Maicii Domnului Prodromița,
✦ Acatistul și Paraclistul Maicii Domnului Prodromița,
✦ Icoana Sfântului Ioan Botezătorul de la Schitul Prodromu,
✦ Ghidul pelerinului etc.
✦ Documentarul Trinitas TV: Lumină între cer și mare – Schitul românesc Prodromu din Sfântul Munte Athos.
De asemenea, prin intermediul site-ului, puteți susține amplele lucrări de restaurare, consolidare, ale Schitului printr-o donație online. Apoi veți fi redirecționat către formularul în care puteți trece numele dumneavoastră și al celor dragi, vii și adormiți, pentru rugăciune.
Bunul Dumnzeu să vă răsplătească dragostea ce o aveți pentru așezămintele nevoitorilor noștri români din Muntele Athonului care neîncetat se roagă pentru lume!
Sfântul Munte Athos 
