Arhive blog

Veste bună! Racla cu mâna caldă a Sfintei Mironosițe Maria Magdalena revine în România după 6 ani cu prilejul sfințirii bisericii Mănăstirii Pantocrator, Drăgănești – Vlașca (Teleorman)

Mâna caldă a Sfintei Mironosițe Maria Magdalena revine în România după 6 ani!

Anul acesta Mănăstirea Pantocrator (Drăgănești – Vlașca Teleorman) împlinește 10 ani de la înființare. Bucuria este sporită prin faptul că biserica cea mare a mănăstirii, începută în anul 2015, a fost finalizată. Duminică, 26 septembrie, va avea loc slujba de târnosire a bisericii celei noi cu hramurile Sfântul Ioan Evanghelistul și Sfintele Mironosițe. Slujba târnosirii va fi oficiată de un sobor de ierarhi din Patriarhia Ortodoxă Română și din Biserica Ortodoxă a Greciei. Cu prilejul acestui moment deosebit pentru mănăstirea noastră va fi readusă mâna cea caldă a Sfintei Mironosițe Maria Magdalena de la Mănăstirea Simonopetra din Sfântul Munte Athos de către o delegație de monahi condusă de Arhimandritul Elisei, starețul acestei mănăstiri. Mâna Sfintei a mai fost adusă în mănăstirea noastră acum 6 ani, când am început lucrările de construcție a bisericii celei mari, de aceea ne-am dorit ca ea să fie readusă acum la târnosirea bisericii, care este văzută de noi ca o adevărată minune a Sfintei Mironosițe Maria Magdalena, pentru ca Sfânta să binecuvinteze tot ce s-a realizat aici în cinstea ei.

De asemenea, pentru bucuria credincioșilor, va fi adusă și mâna Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, izvorâtorul de mir care se găsește la Mitropolia din Veria și care va fi adusă de IPS Părinte Panteleimon, Mitropolit al Veriei. Sfintele moaște vor ajunge în Mănăstirea Pantocrator în seara zilei de vineri, 24 septembrie la orele 18 când vor fi întâmpinate și așezate spre închinarea credincioșilor. De la orele 21, va fi oficiată Taina Sfântului Maslu, Paraclisul Sfintei Maria Magdalena și Sfânta Liturghie. Întreaga noapte sfintele moaște vor fi așezate pentru închinare. Sâmbătă dimineața, de la ora 9 va fi oficiată Sfânta Liturghie pentru pelerinii care vor veni să se închine sfintelor moaște, iar seara la orele 18 va fi oficiată slujba vecerniei cu litia în cinstea Sfântului Ioan Evanghelistul.

Duminică la ora 8, soborul de ierarhi va oficia slujba târnosirii bisericii celei mari, la finalul căreia credincioșii, bărbați și femei, vor putea trece prin sfântul altar. În acest timp, Sfânta Liturghie va fi oficiată la altarul de vară al mănăstirii. Menționăm faptul că perioada de închinare în sfântul altar a fost prelungită până vineri, 1 octombrie, pentru a se evita aglomerația și pentru ca să poată ajunge toți cei care doresc să ia parte la acest deosebit moment. Sfintele moaște se vor găsi în mănăstirea noastră până luni, 27 septembrie, la prânz. Îi așteptăm cu bucurie pe toți credincioșii care doresc să primească binecuvântare, atât de la Sfânta Mironosiță Maria Magdalena cât și de la Sfântul și Marele Mucenic Dimitrie, izvorâtorul de mir, îi așteptăm să se atingă de mâna cea caldă și izvorâtoare de mir a Sfintei Mironosițe care L-a atins pe Domnul în dimineața Învierii. Sfânta să ne dăruiască tuturor pace, vindecare și bucuria de a-L întâlni pe Domnul Învierii. Amin!

Cinstirea cu priveghere de toată noaptea a unui mare cuvios athonit la Timișoara. Programul slujbelor cu prilejul praznicului Sfântului Iosif cel Nou de la Partoș (2021)

Miercuri, 15 septembrie 2021, când Biserica Ortodoxă Română pome­nește pe Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș, Catedrala Mi­tro­politană din Timişoara îmbracă haine de sărbătoare, cinstindu-și ocrotitorul spiritual.

Marți, 14 septembrie
19:00 – Vecernie cu litie
21:00 – Procesiunea cu sfintele moaște
23:00 – Utrenie

Miercuri, 15 septembrie
0:00 – Sfânta Liturghie
3:00 – Acatistul Sfântului Iosif
4:00 – Acatistul Sfintei Cruci
5:00 – Acatistul Maicii Domnului Pantanassa
6:00 – Taina Sfântului Maslu
9:30 – Sfânta Liturghie Arhierească
18:00 – Vecernie
21:00 – Paraclisul Sfântului Iosif

Joi, 16 septembrie
7:30 – Utrenia
9:00 – Sfânta Liturghie
18:00 – Acatistul Sfântului Iosif
19:00 – Reașezarea raclei

Vezi și alte linkuri: Icoane ale Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș
Acatistul Sfântului Ierarh Iosif Cel Nou de la Partoş, Ocrotitorul Banatului (15 sept.)
Viața unui mare cuvios athonit: Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș (15 sept.)
Racla cu moaştele Sfântului Iosif cel Nou de la Partoş, Catedrala mitropolitană din Timişoara
„Ocrotitorul Banatului”, un film documentar despre Sfântul Iosif cel Nou de la Partoş

Stihirile Sfântului Iosif cel Nou de la Partoş


Troparul Sfântului Iosif cel Nou de la Partoș

Nou documentar dedicat Sfântului Mare Mucenic Gheorghe (23 aprilie / 6 mai), Purtătorul de biruință, a cărui mână dreaptă se află la Mănăstirea Xenofont

Documentar rusesc despre Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruință (23 aprilie / 6 mai), a cărui mână dreaptă se află la Mănăstirea Xenofont. De la minutul 2.50, un scurt cuvânt al arhimandritului Alexei, Starețul Mănăstirii Xenofont, Muntele Athos. 

Pentru subtitrarea în limba română, dați click în bara de jos pe Subtitles/CC .

SPRIJINIȚI ACTIVITATEA BLOGULUI NOSTRU!

Cinstirea cu priveghere de toată noaptea a unui mare cuvios athonit la Timișoara. Programul slujbelor cu prilejul praznicului Sfântului Iosif cel Nou de la Partoș (2018)

Sâmbătă, 15 septembrie 2018, când Biserica Ortodoxă Română pome­nește pe Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș, Catedrala Mi­tro­politană din Timişoara îmbracă haine de sărbătoare, cinstindu-și ocrotitorul spiritual.

Pro­gra­­mul liturgic închinat Sfân­tu­lui Iosif, ocrotitorul Banatului:

Vineri – 14 septembrie 2018
19:00 – Vecernia cu Litie
21:00 – procesiunea cu moaștele Sfântului Ierarh Iosif, pe traseul Catedrală – Podul Traian – splaiul T. Vladimirescu – Podul Mihai Viteazul – Catedrală
22:00 – Utrenia
24:00 – Sfânta Liturghie

Sâmbătă – 15 septembrie 2018
2:30 – Acatistul Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş
3:30 – Acatistul Sfintei Cruci
4:30 – Acatistul Maicii Domnului Pantanassa
5:30 – Sfințirea Mică a apei
6:30 – Taina Sfântului Maslu
9:30 – Sfânta Liturghie arhierească
18:00 – Vecernia urmată de Concertul Corului Catedralei
22:00 – Acatistul Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş

Duminică – 16 septembrie 2018
7:30 – Utrenia
9:30 – Sfânta Liturghie
17:00 – Paraclisul Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş
18:00 – Reașeza­rea sfintelor moaște la locul obişnuit din catedrală.

Vezi și alte linkuri: Icoane ale Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș
Acatistul Sfântului Ierarh Iosif Cel Nou de la Partoş, Ocrotitorul Banatului (15 sept.)
Viața unui mare cuvios athonit: Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș (15 sept.)

Stihirile Sfântului Iosif cel Nou de la Partoş


Troparul Sfântului Iosif cel Nou de la Partoș

Racla cu Mâna dreaptă a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință, de la Mănăstirea Xenofont, va fi adusă spre închinare la Mănăstirea Pantocrator din Drăgănești – Vlașca, județul Teleorman. Update: Programul manifestărilor

Pe data de 20 aprilie 2018, cu prilejul hramului din Duminica Mironosițelor, racla cu parte din Mâna dreaptă a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință, ce este adăpostită cu mare cinste la Mănăstirea athonită Xenofont, va fi adusă pentru câteva zile spre închinare la Mănăstirea Pantocrator din Drăgănești – Vlașca, județul Teleorman.

Părintele Stareț Alexios al Xenofontului, venerabilul gheronda care a împlinit 50 de ani de stăreție, va face parte din delegația care va aduce moaștele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe în România.

Dacă în anii trecuți cinstitele moaște ale Sfântului Mare Mucenic Gheorghe au fost aduse în Ucraina (2013) și Rusia (2015), în acest an și creștinii dreptmăritori din România vor avea bucuria și binecuvântarea să se închine moaștelor Marelui Mucenic al lui Hristos, Gheorghe.

Reamintim cititorilor noștri că prin osteneala și râvna Părintelui Stareț Sebastian Serdaru, în perioada 16 – 19 octombrie 2015, racla cu mâna neputrezită a Sfintei Maria Magdalena de la Mănăstirea Simonos Petras a poposit pentru patru zile la Mănăstirea Pantocrator din Drăgănești – Vlașca.

Mai jos aveți programul detaliat al manifestărilor dedicate aducerii Cinstitelor moaște ale Sfântului Mare Mucenic Gheorghe.

LD

Cinstirea cu priveghere de toată noaptea a unui mare cuvios athonit la Timișoara. Programul slujbelor cu prilejul praznicului Sfântului Iosif cel Nou de la Partoș (2017)

Vineri, 15 septembrie 2017, când Biserica Ortodoxă Română pome­nește pe Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș, Catedrala Mi­tro­politană din Timişoara îmbracă haine de sărbătoare, cinstindu-și ocrotitorul spiritual. Pro­gra­­mul liturgic închinat Sfân­tu­lui Iosif, ocrotitorul Banatului:

Joi – 14 septembrie 2017
19:00 – Vecernia cu Litie
20:30 – procesiunea cu moaștele Sfântului Ierarh Iosif, pe traseul Catedrală – Podul Traian – splaiul T. Vladimirescu – Podul Mihai Viteazul – Catedrală
22:00 – Utrenia
0:00 – Sfânta Liturghie

Vineri – 15 septembrie 2017
2:30 – Acatistul Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş
3:30 – Acatistul Sfintei Cruci
4:30 – Acatistul Maicii Domnului
6:00 – Sfințirea apei
6:30 – Taina Sfântului Maslu
9:30 – Sfânta Liturghie arhierească
18:00 – Vecernia
21:00 – Paraclisul Maicii Domnului
23:00 – Acatistul Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş

Sâmbătă – 16 septembrie 2017
7:30 – Utrenia
9:30 – Sfânta Liturghie
18:00 – Paraclisul Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş (așeza­rea sfintelor moaște la locul obişnuit din catedrală)

Vezi și alte linkuri: Icoane ale Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș
Acatistul Sfântului Ierarh Iosif Cel Nou de la Partoş, Ocrotitorul Banatului (15 sept.)
Viața unui mare cuvios athonit: Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș (15 sept.)

Stihirile Sfântului Iosif cel Nou de la Partoş


Troparul Sfântului Iosif cel Nou de la Partoș

„Monahul”, un documentar rusesc nou (2017) despre Sfântul Siluan Athonitul (subtitrare în limba română)

„Monahul”, un documentar rusesc nou (2017) despre Sfantul Siluan Athonitul
Pentru subtitrarea în limba română, dați click în bara de jos pe Subtitles/CC .

[P] Pelerinaje la Muntele Athos

Sfântul Ioan Botezătorul pe mâinile cercetătorilor şi la National Geographic

Sfântul Ioan Înaintemergătorul s-a aflat de curând în vizorul cercetătorilor şi a echipei de redacţie de la National Geographic. Motivul a fost dat de recentele săpături arheologice din insula Sveti Ivan din Marea Neagră, situată în apropierea coastelor sudice ale Bulgariei. Aceste săpături arheologice au adus la lumină un relicvariu cu rămăşiţe umane: mici bucăţi de craniu, oase de mandibulă, falange şi încheietură, un dinte, precum şi o cutie din rocă vulcanică purtând inscripţia „Doamne, mântuieşte pe sluga ta Thomá. Sfântului Ioan, 24 mai”.

Relicvariul Cinstitului Înaintemergător aşa cum a fost găsit

Osemintele au fost găsite sub Sfânta Masă, înăuntrul Bisericii. Chivotul cu inscripţie nu a constituit o dovadă foarte puternică pentru experţi. Îndoielile au fost spulberate de analizarea oaselor prin metoda de datare cu Carbon 14, efectuată la University of Oxford. Thomas Higham şi Christopher Ransay au încercat să dateze osemintele, dar numai falangele au conţinut suficient colagen pentru a putea permite utilizarea metodei cu Carbon 14. Rezultatele au surprins şi au confirmat faptul că este vorba de oseminte din secolul I d.H. În acest sens, Dr. Higham a subliniat: „Am fost surprinşi când datarea cu carbon a produs o vârstă atât de timpurie. Credeam că oasele sunt ceva mai recente, mai degrabă din secolele III sau IV […] Dacă este vorba de Ioan Botezătorul sau nu, asta este o chestiune la care nu putem răspunde încă în mod precis, şi nici nu cred că vom putea răspunde vreodată”. Cercetători de la Universitatea din Copenhaga au reuşit să reconstituie fragmente de material genetic din oase, iar analiza ADN a arătat că toate aparţin aceleiaşi persoane, cel mai probabil un bărbat, cu caracteristici genetice tipice Orientului Mijlociu. Semnificativ este faptul că National Geographic a anunţat că intenţionează să difuzeze într-un documentar descoperirile arheologice şi concluziile ştiinţifice.

Este foarte posibil să ne găsim înaintea moaştelor „celui mai mare dintre cei născuţi din femei” (Mt. 11, 11), iar acest lucru nu ne este indiferent, ortodocşi fiind. Astfel, toată această poveste nu ne surprinde, pentru că, în tradiţia noastră, la târnosirea bisericilor, se aşează moaşte în Sfânta Masă. Persoana Înaintemergătorului se găseşte în strânsă legătură cu viaţa monastică, multe mânăstiri fiindu-i închinate şi cinstindu-l. Sfânta Mănăstire Dionisíou din Sfântul Munte, cunoscută şi ca Mănăstire a Cinstitului Înaintemergător, păstrează nestricată mâna dreaptă a Sfântului. Cu adevărat vrednică de luat aminte este legătura dintre membrii Bisericii şi sfintele moaşte ale Înaintemergătorului: conform tradiţiei sinaxarice, “atunci când Evanghelistul Luca s-a mutat în oraşul Sevástia, acolo unde fusese îngropat cinstitul trup al Înaintemergătorului, a luat din mormânt mâna dreaptă a Sfântului Ioan şi a dus-o la Antiohia, unde sfintele moaşte au săvârşit multe minuni. Se spune că la praznicul Înălţării Sfintei Cruci, Episcopul ridica şi cinstita mână. În vremea înălţării, uneori palma se deschidea, iar alteori se închidea. Deschizându-se, făcea cunoscută bogăţie de roade, iar închizându-se, lipsuri şi sărăcie. Din acest motiv, mulţi împăraţi ai Bizanţului au poftit să o ia, mai ales Contantin şi Romanós Porfirogeneţii. Astfel, în vremea domniei celor doi, un diacon al Bisericii din Antiohia, cu numele de Iov, într-o seară în care, după tradiţie, creştinii participau la o Sfeştanie, a furat cinstita mână a Înaintemergătorului, aducând-o la Constantinopol. Aici, împăratul, iubitor de Hristos, a sărutat-o cu multă evlavie, aşezându-o în palatele imperiale. Astfel, în cartierul Forákios, credincioşii s-au adunat pentru a prăznui aducerea cinstitei mâini a Înaintemergătorului la Constantinopol”.

Evenimentele prezentate de cercetătorii de la National Geographic pot constitui un indiciu al prezenţei sfintelor moaşte ale Sfântului Înaintemergător în regiunea Balcanilor şi a Mării Negre. Încă o dovadă a cinstirii Sfântului în Balcani care ar putea avea legătură cu prezenţa sfintelor moaşte este fresca Sfintei Mânăstiri Dionisíou, în care Sfântul Ioan Înaintemergătorul este înfăţişat alături de Sfântul Nifon, Patriarhul Constantinopolului, Sfântul Dionisie, ctitorul Mânăstirii, Sfântul Neagoe Basarab, domnul Vlahiei şi de Alexandru Comnenul, care i se închină (v. foto mai sus).

[P] Pelerinaje la Muntele Athos

Biserica cinsteşte amintirea lui în fiecare an: pe 23 septembrie Zămislirea Sfântului, pe 24 iunie Naşterea Sa, pe 29 august Tăierea Cinstitului Său Cap, pe 24 februarie Prima şi cea de a Doua Aflare a Capului Său, pe 25 mai cea de-a Treia Aflare a Capului, iar pe 7 ianuarie Soborul Sfântului.

Din moaştele Cinstitului Înaintemergător se păstrează astăzi:

  • Parte a Capului la Mânăstirea Dochiaríou din Sfântul Munte
  • Parte a Capului la Geamia Mare din Damasc
  • Parte a Capului la Muzeul Top Kapi din Constantinopol
  • Parte de maxilar „cu trei dinţi” la Mânăstirea Stavronikíta din Sfântul Munte
  • Mâna dreaptă nestricată la Mânăstirea Dionisíou din Sfântul Munte
  • Mâna stângă nestricată la Muzeul Top Kapi din Constantinopol
  • Parte din mâna stângă la Mânăstirea Marii Meteore
  • Un deget la Mânăstirea Vatopedi din Sfântul Munte
  • Parte din mâna stângă la Mânăstirea Sfântului Ioan Botezătorul Makrynós din Mégara
  • Fragmente la Mânăstirile Ivíron, Pantokrátoros şi Sf. Pantelimon din Sfântul Munte
  • O vertebră la Mânăstirea Sfinţilor Arhangheli Aighialeía

Sfântul Ioan Înaintemergătorul deţine un loc deosebit în viaţa liturgică şi în memoria Bisericii. Multe ar putea fi spuse în legătură cu istoricul moaştelor Înaintemergătorului, dar acest lucru va constitui subiectul unui alt articol. Aşteptăm cu deosebit interes şi alte noutăţi despre insula Sveti Ivan şi despre oseminte.

Sursa: pemptousia.ro

[off topic] Hărțile cu moaștele Sfinților Ortodocși din pământurile germane (Germania, Austria, Elveția) și din Țările de Jos (Olanda, Belgia, Luxemburg)

Harta cu moaștele Sfinților Ortodocși din Germania, Austria și Elveția

Harta cu moaștele Sfinților Ortodocși din Țările de Jos (Olanda, Belgia, Luxemburg)

Cele două hărți sunt întocmite de Părintele Ieromonah Grigorie (Vlad) Benea, autorul lucrării „Viețile Sfinților Ortodocși din Apus”.

 

Cuviosul Evdochim Vatopedinul (5 / 18 octombrie)

Cuviosul Evdochim a fost monah în Mănăstirea Vatopedi. Sfintele sale moaşte au fost descoperite în urma unor reparaţii efectuate în vechiul osuar al mănăstirii, unde răspândeau nespusă mireasmă. Trupul său a fost găsit în poziţie de rugăciune, cu mâinile încrucişate. Pe piept avea o icoană a Maicii Domnului, ceea ce arată că ajunsese acolo din proprie voinţă, văzându-şi dinainte sfârşitul şi nedorind să fie cinstit după trecerea sa la cele veşnice. Pe bună dreptate şi cu dreaptă socoteală a fost numit Evdókimos („vrednic de cinste”) de către călugării din mănăstirea unde el însuşi vieţuise şi care i-au ales acest nume minunându-se de viaţa sa cea bineplăcută lui Dumnezeu precum şi de îngăduinţa lui Dumnezeu de a lăsa să fie descoperite sfintele sale moaşte făcătoare de minuni. Cinstitele moaşte au fost mutate în katholikón (biserica cea mare a mănăstirii) pe data de 5 octombrie 1840 [1].

Sfântul Evdochim. Icoană contemporană portabilă.

Despre acest Cuvios, Gheron Daniil Katunakiotul (1929), de altfel reţinut în aprecierile sale, scrie: „Pentru arătarea adevărului, sunt obligat de marea Voastră dragoste să povestesc pe scurt câte ceva din viaţa necunoscută a Sfântului Evdochim.

Racla din argint în care se păstrează capul Sfântului Evdochim.

După cum bine ştiţi, eu smeritul acum vreo treizeci de ani am vieţuit în Sfânta Mănăstire Vatoped, unde am avut ocazia să studiez îndeajuns viaţa Sfântului. De asemenea, am auzit povestirile unor cinstite feţe care au luat parte la strămutarea moaştelor Sfântului Evdochim, care s-a petrecut prin 1848.

Sfântul Evdochim. Pictură murală din biserica Sf. Ap. Petru şi Pavel, Mănăstirea Bărboi, Iaşi, sec. al 19-lea.

Sfântul Evdochim. Icoană portabilă, 1842.

Au participat la acest eveniment şi Iacov Simitzís, Grigorákis psaltul şi diaconul Daniil din Ierissós, care mi-au povestit multe despre această strămutare. De asemenea, au fost prezenţi şi trei arhierei, Iosif, fostul Episcop al Varnei, Grigorie de Adrianopole şi Hrisant, fostul Episcop al Smirnei, care au luat cuvântul şi au vorbit astfel poporului adunat: „Părinţi şi fraţi, nu trebuie să existe îndoieli în privinţa sfinţeniei Cuviosului, deoarece acesta şi-a văzut dinainte sfârşitul şi a fugit de slava oamenilor şi sosind aici şi-a dat sufletul, iar nemăsurata bună mireasmă a moaştelor acestui sfânt dă mărturie despre sfinţenia sa. Iar din pricină că nu-i cunoaştem numele, pentru aceasta să-l numim Evdochim, fiindcă prin bunăvoirea lui Dumnezeu s-au aflat sfintele sale moaşte.

Sfântul Evdochim. Detaliu de pe capacul raclei din argint aurit, în care se păstrează moaştele sale, 1849.

Într-o singură zi fiind alcătuită slujba sfântului şi făcându-se priveghere de toată noaptea, chiar de atunci au început minunile. Primul tămăduit a fost un monah bătrân din Koultoú (Colciu), care vreme de cinci ani fusese paralizat şi care s-a vindecat îndată” [2].

De asemenea, Gavriil, medic al mănăstirii Vatopedi, care suferea de o boală gravă şi avea dureri grozave, a chemat stăruitor în ajutor pe Sfântul şi i-a făgăduit să-i îmbrace în argint cinstitul cap de va fi vindecat. Cu adevărat, Sfântul i s-a arătat în aceeaşi noapte şi l-a tămăduit cu totul. Astăzi, pe răcliţa din argint în care se păstrează capul Sfântului Evdochim, se poate citi numele celui tămăduit: „Gavriil a îmbrăcat în argint cinstitul cap al Sfântului Evdochim, aflând vindecător durerilor sale” [3].

Pomenirea lui se prăznuieşte cu priveghere în fiecare an, pe 5 octombrie [4]. Imnograful Ghéron Gherásimos Mikraghiananítul, în adaosul la Slujba Cuvioşilor Părinţi Aghioriţi, îl aminteşte în cântarea a patra: „Împreună şi Sfântul Evdochim, ale cărui sfinte moaşte s-au arătat, se bucură” [5]. În mănăstire se păstrează o frumoasă icoană, operă a cunoscutului ieromonah iconar Macarie Galatsánou: „Cu cheltuiala preacuviosului Gavriil, medic vatopedin, de loc din Naoúsi, 1852”. Cele despre viaţa cuviosului Evdochim sunt consemnate şi în manuscrisul ierodiaconului Meletie Vatopedinul, care încheie astfel: „Nimeni din cei ce se roagă cu credinţă Sfântului să nu se îndoiască că va primi ceea ce a cerut, dacă cere cele drepte şi bune. Prin ale cărui rugăciuni, şi noi să fim apăraţi de patimile cele vătămătoare şi Împărăţia Cerurilor să o dobândim” [6].

O slujbă şi un paraclis în cinstea cuviosului a compus şi domnul Haralámpis Boúsias [7].

Monahul Moise Aghioritul

Note:

[1] Kalliníkou Aghioreítou monahoú, Leimonárion, Ághion Óros, 1980, p. 17. Alypíou Aghioreítou monahoú, Pará tas dieksódous ton ydáton, Ághion Óros, 1999, p. 38. Doukáki K., Synaksaristís, Athínai, 1896, p. 59-67. Martzélou G. op. cit., p. 112. Gherasímou Mikraghiannanítou monahoú, „Evdókimos Vatopaidinós (Aghioreítis) Ósios”, Th.I.E., vol. 5, col. 1022. Makaríou Simonopetrítou ierom., Néos Synaksaristís, vol. 2, Athínai, 2004, p. 60. Lazárou Vatopaidinoú monahoú, „Oi Ághioi tis Ierás Monís Vatopaidíou”, Protáton 34 (1992), p. 51. Moyséos Aghioreítou Monahoú, „Oi Ághioi tis Ierás Monís Vatopaidíou”, Protáton 78 (2000), p. 64. Tsolakídi D.H., Aghiológhio, p. 884.

[2] Apántisis Daniíl monahoú pros monahón Markianón eis Iviritikín Skítin, Anaíresis oramáton, Ghérontos Daniíl Katounakiótou, Aghelikós Víos, Ághion Óros, 1987, p. 142-143.

[3] K. 810, I. M. M. Vatopaidíou, p. 76-78.

[4] Platanítou Th. K. protopr., „Eortológhion”, op. cit., p. 31.Hrysostómou Thavmakoú, „Aghioreítai Ághioi”, op. cit., p. 415. Proskynitário I. M. M. Vatopaidíou, op. cit., p. 69. Doukáki K., vol. 10, Athínai, 1895, p. 68-76.

[5] Asmatikí Akolouthía ton Osíon kai Theofóron Patéron imón ton en to Aghionýmo Órei tou Átho dialampsánton, op. cit., p. 45.

[6] K. 810, I. M. M. Vatopaidíou, p. 78. Theofílou Vatopaidinoú Proigouménou, op. cit., p. 90. Matthaíou Víktoros monahoú, O Mégas Synaksaristís, vol. 10, p. 154.

[7] Haralámpous Boúsia, Kanón Paraklitikós eis ton Ósion Patéra imón Evdókimon ton Vatopaidinón, Athínai, 1991. Se găseşte dactilografiat în biblioteca Sf. M. Mănăstiri Vatopaidi. „Paráklisis tou Neolámpous Osíou Evdokímou tou thavmatourgoú tou Vatopaidinoú”, (Ms. p. 45-56). „Luna Octombrie 5. Săvârşim pomenirea Cuviosului şi de Dumnezeu Purtătorului Părintelui nostru Evdochim cel nou arătat, cel din Sfânta şi Preacinstita Mănăstire Vatopaidi, ce se află în Muntele Athos” (Ms. Codex 7/65, 4/810, 1/821, 5/832, 3/833).

Cinstirea cu priveghere de toată noaptea a unui mare cuvios athonit la Timișoara. Programul slujbelor cu prilejul praznicului Sfântului Iosif cel Nou de la Partoș (2016)

program-sf-iosif-2016

Joi, 15 septembrie 2016, de sărbătoarea Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş, Mitropolitul Timişoarei şi Ocrotitorul Banatului, Catedrala Mitropolitană din Timişoara îşi prăznuieşte patronul spiritual. Cu acest prilej, slujbele religioase de hram vor fi oficiate după următorul program:

Miercuri, 14 septembrie 2016

19,00 – Vecernia cu Litie
20,30 – Procesiunea cu Sfintele Moaşte
22,00 – Utrenia

Joi, 15 septembrie 2016

00,00 – Sfânta Liturghie
02, 30 – Acatistul Sfântului Iosif
03, 30 – Acatistul Sfintei Cruci
04,30 – Acatistul Maicii Domnului – Pantanassa
06,00 – Sfinţirea Apei
07,00 – Taina Sfântului Maslu
09,30 – Sfânta Liturghie arhierească
18,00 – Vecernia
21,00 – Paraclisul Maicii Domnului
22, 30 – Acatistul Sfântului Iosif

Vineri, 16 septembrie 2016

07,30 – Utrenia
09,00 – Sfânta Liturghie
18,00 – Acatistul Sfântului Iosif urmat de reaşezarea Raclei cu Sfintele Moaște

chrismon

Vezi și aceste linkuri: Icoane ale Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș
Acatistul Sfântului Ierarh Iosif Cel Nou de la Partoş, Ocrotitorul Banatului (15 sept.)
Viața unui mare cuvios athonit: Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș (15 sept.)

Mâna dreaptă a Sfântului Gheorghe de la Mănăstirea Xenofont din Sfântul Munte

În Mănăstirea Xenofont din Sfântul Munte se păstrează o părticică din mâna dreaptă a Sfântului Mare Mucenic și Purtător de biruință Gheorghe. Vedeți mai jos fotografii cu racla sfintelor lui moaște. Sursa: pemptousia.ro

41

1

21

31

„Sfântul Spiridon al Trimitundei” (documentar ucrainean cu subtitrare în limba română), 2009

„Sfântul Spiridon al Trimitundei” (documentar ucrainean cu subtitrare în limba română), 2009
Pentru subtitrarea în limba româna, dați click în bara de jos pe Subtitles/CC .

Racla cu moaştele Sfinţilor Trei Ierarhi de la Mănăstirea Sfântul Pavel din Muntele Athos va fi adusă la Bucureşti cu ocazia prăznuirii Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou – 2015

manastirea-sfantul-pavel-athos

Cu prilejul pelerinajului din anul 2015 la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor (23-28 octombrie 2015), racla cu fragmente din moaştele Sfinţilor Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur care se păstrează la Mănăstirea „Sfântul Pavel” din Sfântul Munte Athos va fi adusă la Catedrala patriarhală de o delegaţie a Bisericii Ortodoxe a Greciei, condusă de Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Pavlos (Pavel) de Drama.

Moaştele Sfinţilor Trei Ierarhi vor fi aşezate în noul baldachin de pe Dealul Mitropoliei împreună cu moaştele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor şi ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena pentru a fi cinstite de pelerini.

Biroul de presă al Patriarhiei Române

Sursa: Basilica

Foto: Sus – Mănăstirea Sfântul Pavel Xiropotamitul (foto arhiva blogului) / Jos (1): – Racla cu părticele din moaștele Sfinților Trei Ierarhi ce va fi adusă pentru închinare la București, la hramul Cuviosului Dimitrie cel Nou Basarabov (foto credit Pr. Adrian Vanghele) / Jos (2): Odoarele Mănăstirii Sfântul Pavel (foto arhiva blogului)

racla-sfintii-trei-ierarhi-man-sfantul-pavel-athos2

agiou pavlou

16 – 19 octombrie 2015: Racla cu mâna neputrezită a Sfintei Maria Magdalena de la Mănăstirea Simonos Petras va poposi pentru patru zile la Mănăstirea Pantocrator din Drăgănești – Vlașca

manastireasimonospetra1_002

Racla cu mâna neputrezită a Sfintei Maria Magdalena de la Mănăstirea Simonos Petras din Muntele Athos, după ce a fost adusă spre închinare la Iași, la hramul Cuvioasei Parascheva, va poposi în perioada 16-19 octombrie 2015 (adică de vineri până luni) și în județul Teleorman (la 60 km de București) la Mănăstirea Pantocrator din Drăgănești – Vlașca.

Bucureștenii au ocazia să meargă într-un scurt pelerinaj, de o zi, să se închine la raclei cu mâna neputrezită a Sfintei Maria Magdalena, dar şi unui fragment din Sfânta Cruce pe care a fost răstignit Mântuitorul Hristos.

Detalii la linkul: Sâmbătă, 17 octombrie 2015: Pelerinaj de o zi cu ocazia aducerii moaștelor Sfintei Mironosițe Maria Magdalena la Mănăstirea Pantocrator – Drăgănești Vlașca din Teleorman și la Biserica Drăgănescu pictată de Părintele Arsenie Boca, 40 RON

Programul manifestărilor de la Mănăstirea Pantocrator (Drăgănești – Vlașca) prilejuite de aducerea raclei  cu mâna neputrezită a Sfintei Maria Magdalena de la Mănăstirea Simonos Petras din Muntele Athos:

program-pantocrator

De ultima oră:

Moaştele Sfintei Mironosiţe Maria Magdalena vor fi aduse la Catedrala Patriarhală din București.

Vineri, 16 octombrie 2015, moaştele Sfintei Mironosiţe Maria Magdalena de la Mănăstirea Simonopetra din Sfântul Munte Athos vor fi aduse de la Iaşi la Bucureşti şi aşezate în Catedrala patriarhală pentru a fi cinstite de cler şi credincioşi între orele 11.00 – 16.00.

În după-amiaza zilei de 16 octombrie 2015, racla cu un fragment din moaştele Sfintei Mironosiţe Maria Magdalena va fi dusă la Mănăstirea Pantocrator – Drăgăneşti Vlaşca din Episcopia Alexandriei şi Teleormanului. Acolo va rămâne până luni, 19 octombrie 2015, când delegaţia Mănăstirii Simonopetra se va întoarce în Sfântul Munte Athos.