Rugăciune la aprinderea candelei. De ce se aprinde candelă înaintea icoanelor?

 candela-maica-domnului

Prea Sfântă şi Înaltă Treime, primeşte dragostea mea înaintea ta şi arde în focul Dumnezeirii Tale fărădelegile mele şi şterge mulţimea răutăţilor mele şi dă-le îngropării şi uitării Tale, Doamne. Amin!
Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, fă bine primită lumina darului meu şi o du înaintea Fiului şi Dumnezeului nostru pentru iertarea păcatelor noastre! Amin!

chrismon

nikoliabbjScrisoarea a 18-a. Domnului P. J. care întreabă de ce se aprinde candelă înaintea icoanelor. Din scrisorile misionare ale Sfântului Nicolae Velimirovici (1880-1956) 

În primul rând, deoarece credinţa noastră e lumină. Hristos a zis: Eu sunt lumina lumii. Lumina candelei ne aduce aminte de lumina cu care Hristos luminează sufletele noastre.

În al doilea rând, ca să ne aducă aminte de caracterul luminos al sfântului în faţa căruia aprindem candela – fiindcă sfinţii sunt numiţi fii ai luminii.

În al treilea rând, ca să ne slujească drept mustrare pentru faptele noastre întunecate şi pentru gândurile şi dorinţele noastre rele, şi să ne cheme la calea sfinţeniei evanghelice, ca astfel să ne ostenim cu râvnă pentru a împlini porunca Mântuitorului: aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, ca să vadă lucrurile voastre cele bune.

În al patrulea rând, ca să aducem o mică jertfă lui Dumnezeu, Care a jertfit totul pentru noi. Un mic semn al marii noastre recunoştinţe şi luminoasei noastre dragoste pentru Cel de la Care cerem în rugăciune şi viaţă şi sănătate şi mântuire şi tot ce ne poate da numai nemărginita dragoste cerească.

În al cincilea rând, ca să fie o sperietoare pentru puterile cele rele, care năvălesc uneori asupra noastră şi la rugăciune şi ne abat gândurile de la Făcătorul nostru – fiindcă puterile cele rele iubesc întunericul şi fug de orice lumină, mai ales de cea care este închinată lui Dumnezeu şi sfinţilor Lui.

În al şaselea rând, ca să ne dea imbold la ardere de sine. Precum untdelemnul şi fitilul ard în candelă, supuse voii noastre, aşa să ardă şi sufletele noastre cu flacăra dragostei în toate pătimirile, supuse totdeauna voii lui Dumnezeu.

În al şaptelea rând, ca să ne înveţe că după cum candela nu poate să se aprindă fără mâna noastră, nici inima noastră, această candelă lăuntrică a noastră, nu poate Să se aprindă fără sfântul foc al harului Dumnezeiesc, chiar dacă ar fi plină cu toate virtuţile – fiindcă toate virtuţile noastre sunt ca un combustibil, iar de la Dumnezeu este focul ce le aprinde.

[P] Pelerinaje la Muntele Athos

Sursa: Răspunsuri la întrebări ale lumii de astăzi, vol. I, Editura Sophia, 2002

Posted on 1 februarie 2012, in Cuvinte duhovnicești, Rugăciuni and tagged , , , , , , . Bookmark the permalink. 14 comentarii.

  1. Pentru că au apărut mesaje de la comentatori neoprotestanți care hulesc icoanele și sfânta cruce (pe care le-aș fi aprobat, dacă erau fără injurii și batjocură, din dorința de dialog), postez mai jos un răspuns al Sfântului Nicolae Velimirovici despre cinstirea Icoanelor, împotriva celor ce zic că icoanele sunt idoli.

    Scrisoarea a 123-a. Juristului George M., despre porunca a doua
    Din scrisorile misionare ale Sfântului Nicolae Velimirovici (1880-1956)

    Ca ortodox credincios, ai vrea să îţi aperi credinţa de năimiţii care s-au lepădat de neamul şi credinţa lor din imbolduri de Iudă. Ei îţi spun că icoanele sunt idoli şi că închinarea la icoane este potrivnică celei de-a doua porunci a lui Dumnezeu. Reiese, aşadar, că adevăratul Creştinism este închinare la idoli! Asta afirmă sectanţii, care s-au ivit pe lume de abia de un veac de om!
    Întreabă-i: cine a nimicit idolii din Balcani? Cine a deşertat Atena şi Roma de mulţimea statuilor şi templelor? Cine i-a doborât pe Jupiter, şi pe Diana din Efes, şi pe Astarte din Babilon, şi pe Isis din Egipt? Cine l-a dat jos pe Perun de pe colina din Kiev şi 1-a aruncat în Nipru? Cine a curăţit de idoli Asia Mică, Africa de Nord şi întreaga Europă? Cumva noii sectanţi, sau Marea Biserică a lui Hristos, care în lupta cruntă împotriva închinării la idoli a dat milioane de jertfe omeneşti şi a umplut calendarul său cu numele mucenicilor pentru credinţa în singurul Dumnezeu adevărat? Secta lor nu are nici măcar un mucenic pentru credinţa lui Hristos. Nici nu a nimicit măcar un idol în toată lumea, îndeobşte, ei nu au nici un calendar creştin. Şi dacă l-ar avea, nu l-ar putea alcătui din sfinţii lor, ci din pamfletiştii şi broşuriştii lor. Dacă îi doare de lupta cu închinarea la idoli, ce caută în Balcani, unde idolii păgâneşti şi-au aflat adăpost numai în muzee? Dacă le arde inima de râvnă împotriva idolilor, de ce nu merg în Asia largă, şi în Africa, şi între pieile roşii americane, unde păgânismul este, din păcate, la putere şi astăzi la fel ca acum o mie de ani? Negreşit, nu merg în acele ţinuturi fiindcă acolo viaţa unui misionar este în pericol. Ai citit despre Don Quijote, cum a proclamat morile oamenilor paşnici drept castele întărite ale vrăjmaşilor săi şi le-a atacat înarmat de război, ca să le cucerească. Aşa au proclamat şi aceştia sfintele noastre icoane drept idoli şi le atacă de parcă sunt turbaţi – fiindcă nu au nici un chef să meargă în jungla asiatică şi africană.
    Iar tu să ştii că precum se deosebeşte ziua de noapte, aşa se deosebesc şi icoanele creştine de idolii păgâneşti.
    Idolii sunt chipuri de fiinţe născocite şi imaginate, în vreme ce icoanele sunt înfăţişări de sfinţi care au trăit pe pământ cu adevărat, L-au proslăvit pe Hristos prin credinţa lor şi s-au învrednicit în cer de împărăţia lui Dumnezeu. Acolo iluzie, aici realitate. Acolo minciună şi nălucire, aici adevărul şi numai adevărul. Idolii îl despart pe om de Dumnezeul Cel adevărat, în vreme ce icoanele îl duc pe om la Dumnezeul Cel adevărat. Prin a doua Sa poruncă, Ziditorul a vrut să abată neamul omenesc de la ceea ce-l desparte de El, adică să-l abată de toate minciunile, nălucirile şi iluziile demonice.

    (din Răspunsuri la întrebări ale lumii de astăzi, vol. I, Editura Sophia, 2002)

  2. Foarte frumoasa postare si frumos si raspunsul la comentariile necredinciosilor!
    Am gasit la cineva, nu mai stiu la cine, un cuvant care mi-a placut la fel de mult!
    Ca icoanele sunt ca niste poze a unor persoane dragi, dar aflate mai departe de noi, pe care sarutandu-le, ne gandim la ei cu drag. Necinstind de fapt hartia fotografica… Asa si cu icoanele… 🙂
    Doamne ajuta si Dumnezeu sa scoata din ratacire aceste suflete!

  3. Cand sunt trista si ma rog tin o icoana la piept… Maica Domnului cu pruncul sau Sf Nicolae… si ma simt ocrotita si alinata.
    Nimic nu se compara cu o asa imbratisare!!!
    Cinstim icoanele caci ne apropie de Dumnezeu si de Sfinti!!!
    Doamne ajuta!

  4. cotos maricica

    Fara candele aprinse la sfintele icoane ,si fara lumanarica aia cat de mica ,aprinsa cand ma rog, ,parca nici nu m-as ruga ,ar fi ca si cum as sta si as vb singura la cer ,la nori ,si mai ales sa nu fie icoane cu care sa stai de vorba ca si cum ai avea persoana respectiva in fata ta ,DOAMNE ,cat de goala ar fi credinta noastra fara acestea toate…..si nelipsita tamaie ,,mirosul ei, care ne face sa ne simtim un pic macar ca am fi intr-un coltisor de rai,miresme venite din rai .Si cum spune Speranta ,de multe ori am adormit cu o iconita la piept si ma linisteam sau macar o tineam in mana si tot acelasi efect avea .II compatimesc pe cei care nu cred in puterea lor si in efectul lor benefic ,DOAMNE AJUTA

  5. icoana esteun semn al prezentei lui d-zeu,s-au al sfinteniei noastre in casele noastre.deaceia icoana trebue sa aiba un loc deosebit in camerele noastre.trebuie so asezam deobicei peun perete s-au colt orientat spre rasarit.aceasta este pozitia cea mai corecta a unei icoane intro camera.in gindirea sfintilor parinti,mintuirea vine dela rasarit. hristos este rasaritul cel de sus. deacea indreptam si icoanele si bisericile cu altarul spre rasarit,ca atunci cind credinciosi se inchin s-au participa la slujba sa fie cu fata spre rasarit.ebine sa avem icoane in toate camerele.si in bucatarie , si in camara de lucru,si in dormitor fiindca asa cum spune biblia,sint o prezenta alui d-zeu care parca ne vegheaza altfel cind icoana e linga noi.iubti icoanele, iubiti ortodoxia,iubiti rominia si rugativa pentru rominii ori unde ar fi. doamnea juta.

  6. Multumim pentru postare. Nu stiam de rugaciunea aceasta. O voi scrie pe hartie si o voi aseza in fata candelei in speranta ca o voi tine mine la un moment dat.
    Doamne ajuta

  7. ACUM CITEVA SAPTAMINI CINEVA MIA ZIS INTRADEVAR CA EL CREDE IN DUMNEZEU CEL SFINT SI CEL DREPT DOAR CA NU CREDE IN INCOANE,SI IAM MERS CONTRA DAR NU AM REUSIT SA IL ADUC PE DRUMUL CEL BUN CA NU STIAM CE SA II RASPUND,EU CRED IN ICOANE CRED IN DUMNEZEU SI CHIAR IMI PLACE POSTAREA DV .ACUM AM UN RASPUNS SI STIU CE SA RASPUND DATA VIITOARE..EU NU AM LINISTE NOAPTEA DACA NU MA INCHIN INAINTE DE CULCARE SI AM ICOANE NICI SAU MAI MARI IN TOATA CASA.MULTUMESC MULT POSTAREA DV.SA VA DEA DUMNEZEU SANATATE.DOAMNE AJUTA.AMIN.

    • Argumente scripturistice pentru cinstirea icoanelor

      1. Adam a fost făcut după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu (Fac. 1, 26-27)

      2. Iisus Hristos, ca om, este chipul lui Dumnezeu (II Cor. 4, 4; Col. 1, 15).

      3. Iisus Hristos este “chipul fiinţei lui Dumnezeu” (Evrei 1, 3).

      4. În Iisus Hristos, Dumnezeu S-a aratat în Trup (I Tim. 3, 16) şi cu chip de om (Filip. 2, 7-8).

      5. Sfântul Duh S-a arătat la Iordan în chip de porumbel (Matei 3, 16-23).

      6. Sfântul Duh la Sfânta Cincizecime S-a arătat în chip de limbi ca de foc (Fapte 2, 3). Şi toate acestea sunt chipuri fără să fie idolatrie.

      7. În Testamentul Vechi icoanele au fost făcute chiar cu porunca lui Dumnezeu (vezi Ies. 25, 18-22; 26, 31 ş.a.).

      8. Dumnezeu Însuşi – Care a poruncit categoric prin porunca I a Decalogului a nu ne închina la idoli – a poruncit a se face chipurile de heruvimi, ceea ce înseamnă că aceşti heruvimi lucraţi de mână de om sunt icoane şi nu idoli.

      9. Aceste icoane ale Vechiului Testament se chemau “heruvimii slavei” (Evrei 9, 5).

      10. Perdelele, covoarele şi alte obiecte din biserica veche au fost făcute cu chipuri de heruvimi, la porunca lui Dumnezeu (Ies. 36, 8 şi 37, 7-9; II Paral. 3, 10-14; III Regi 6, 23-28).

      11. Înaintea icoanelor din Vechiul Testament se aduceau jertfe (III Regi 3, 15).

      12. Înaintea acestor icoane ale heruvimilor se cântau lui Dumnezeu cântări de laudă şi de preamărire (Ps. 137, 1).

      13. Înaintea icoanelor din Vechiul Testament se aprindeau candele, preoţii le tămâiau cu mare cinste, după porunca lui Dumnezeu şi iudeii le venerau şi se închinau la ele (vezi Ies. 30, 6-8; 27, 20-21, Iosua 7, 6).

      14. Cinstirea acestor chipuri de heruvimi – ce erau în templu – niciodată nu a fost dezaprobată de Hristos sau de Sfinţii Apostoli.

      15. Atât Mântuitorul cât şi Sfinţii Apostoli au cinstit şi s-au închinat în templu înaintea acestor chipuri făcute de mâini omeneşti (Marcu 11, 7; Fapte 24, 11 ş.a.).

      16. În Testamentul Nou închinarea la idoli este oprită cu anatema, iar închinarea la sfintele icoane nicidecum, nefiind totuna icoana cu idolul; idolii se socoteau a fi zei sau dumnezei, pe cand icoana este numai o închipuire, a cărei cinste trece la chipul cel dintâi, adică la cel zugrăvit pe ea: fie a lui Dumnezeu, fie al Maicii Domnului sau al vreunui sfânt.

      17. Istoria Sfintei Tradiţii şi practica dintotdeauna a Bisericii şi până azi, sfintele icoane au fost cinstite şi venerate.

      18. Icoanelor şi sfinţilor li se aduce venerare iar nu adorare, care se cuvine numai lui Dumnezeu.

      19. În faţa icoanelor ceri mijlocire şi ajutor duhovnicesc, nicidecum nu le rosteşti: “Miluieşte-mă, căci tu eşti dumnezeul meu.”

  8. Reblogged this on Ioan Andoni and commented:
    Mi s-a fost dat, atunci când – fiind chemat pentru Rugăciune – am cerut lumânare, să aud și:
    „Părinte, să poate, Domn’e?… Da’ avem lumină electrică!”

  9. calin eugen

    Multumim ptr. articol!Multe sunt tainele Ortodoxiei

  10. Nici nu bănuiam, că lumina candelei săvârşeşte o lucrare duhovnicească atât de bogată. Sfântul Nicolae Velimirovici ne-a descoperit acest adevăr în toată profunzimea, cu o limpezime excepţională, aşa întrucât ne putem pătrunde pe deplin de miracolul candelei aprinse în faţa icoanei. Dumnezeului nostru Slavă pentru învăţăturile folositoare ce ni le aduce în cale!

  11. Eu tin candela aprinsa permanent, daca vin de la servici ori noaptea ma trezesc si o gasesc cumva stinsa (s-a mai intamplat), simt ca traiesc in intuneric. Curat fitilul, o alimentez si arde iarasi.
    Asta simt eu si chiar ma intristez cand se stinge.

  12. Catalin Balasa

    DUMNEZEU este pretutindeni.
    Nu vă lăsați înșelați, chiar dacă războiul împotriva Binelui a început demult.
    Credința în Domnul Nostru Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, rugăciunile și postul sunt singurele prin care vom putea supraviețui răului și vom trăi în Lumină.
    Numai din faptul că Bunul Dumnezeu vrea să salveze orice suflet, inclusiv pe cele rătăcite, vă puteți da seama de iubirea Sa Divină, Necondiționată.
    Dacă rătăciții nu au înțeles nici măcar acest lucru, atunci este pierderea lor.
    Icoanele creștin-ortodoxe sunt vii, lucru neștiut de rătăciți și cu atât mai mult, ne simțit, deoarece Dumnezeu nu poate fi simțit când ai un suflet îndoit, ateu, ignorant sau când te închini la idoli precum Moloh, alias Noroc.
    Bunul Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toți și să vă țină în Lumina Sa Veșnică.
    Amin!

  13. Multum8m tuturor PUSTNICILOR SI CALUGARILOR CE SE NEVOIESC IN SFANTUL MUNTE ATHOS DIN DRAGOSTE FATA DE DUMNEZEU,DOMNUL NOSTRU IISUS HRISTOS SI FATA DE MAICUTA SFANTA.!MULTUMIM CA SUNT ALATURI DE NOI ROMANII CARE AVEM MATE NEVOIE DE RUGACIUNILE LOR SI DE SFATURI DUHOVNICESTI PENTRU MANTUIREA NOASTRA !MULTUMIM,MULTUMIM,MULTUMIM!

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.