Arhive blog

Sprijin pentru Schitul românesc Prodromu

Cât costă schimbarea la faţă a Prodromului?
(Cu gheronda Atanasie despre nevoile şi nevoinţele athoniţilor români de la Prodromu)
George Crasnean

Binecuvântaţi gheronda! Ce faceţi şi ce aţi mai făcut, părinte?

Păi ce să facem? Rugăciune şi muncă!

„Ora et labora”…

Numai la hidroizolaţia schitului am lucrat mai bine de un an şi ne’a costat peste 200.000 de euro treaba asta. Bani mulţi şi muncă şi mai multă: a fost foarte greu să spargem stânca din partea de răsărit; a trebuit să folosim şi multă dinamită. Dar – slavă lui Dumnezeu! – am isprăvit lucrarea asta anevoioasă.

Am observat că şi atelierul părintelui Matei l’aţi mai extins…

Da. Am mărit atelierul de pictură, dar am refăcut şi celelalte clădiri-anexă de lângă atelierul auto.

Am văzut. Mai să nu le recunosc aşa. De fapt s’au schimbat mult mai multe: şi cimitirul şi grădina şi drumurile (cel din livadă, cel de la intrare şi cel nou, din grădină). De chilii şi corpuri sanitare nici nu mai vorbesc. Aţi lucrat ceva în aceşti şapte ani, de când păstoriţi obştea prodomită!…

A lucrat Dumnezeu. Noi doar am asudat.

Drept este că dacă nu era voia Lui, nu se făceau toate astea. Oricum, chiar cu ajutorul Domnului şi al Maicii Sale, tot aveaţi nevoie de mulţi bani pentru tot ce aţi făcut…

Şi avem. Încă. Ia uitaţi’vă aici! – (şi gheronda deschide un dulap, de mărime mijlocie, plin cu hârtii).

Ce sunt astea părinte?

Facturi. Avem mai mult de 120.000 de euro datorii! Facturile astea sunt cele pe care trebuia să le plătim. N’ar fi nimic asta, dacă am avea cu ce.

Nu ştiu cum dormiţi noaptea părinte!

Păi nu dorm: că slujbele încep la ceasurile două din noapte!

Şi în rest?

În rest: „Privegheaţi şi vă rugaţi!”. Noi nu putem face bani. Doar dacă trimite Maica Domnului gând bun creştinilor ca să ne ajute…

O să trimită, că nu pentru Sfinţia voastră faceţi ce faceţi. E locul românilor din Athos: singurul chinoviu unde reuşesc să se nevoiască cincizeci de monahi români la un loc, dincolo de graniţele ţării lor!

Să dea Dumnezeu!

Dumnezeu îşi pune oamenii de care are nevoie la vremea potrivită. De aceea v’a ales pe Sfinţia voastră, în timpurile acestea, ca să schimbaţi faţa Prodromului; la fel cum şi pe patriarhul Daniel l’a pus să ridice catedrală României! „De la Domnul s’a făcut aceasta”! (Psalm 117, 23).

„Domnul este ajutorul meu” – scrie într’acelaşi psalm (Psalm 117, 7), dar uite că avem nevoie şi de „banul văduvei”. De aceea mă gândeam să fac un apel către credincioşii români ca să ne ajute să izbutim să terminăm măcar ce am început aici, la aşezământul lor din Athos.

Daţi’mi’l şi mie părinte ca să’l publicăm. Poate vă vor auzi şi în felul acesta românii şi – cine ştie? – poate îi vor ajuta pe fraţii lor, care se roagă pentru dânşii…

Apel prodromit

Schitul Prodromu – din Sfântul Munte Athos – face un apel de suflet către toţi credincioşii binevoitori care ar voi să ajute chinoviul românesc athonit să isprăvească construcţiile începute: biblioteca, brutăria, cancelaria, muzeul, prescurăria, farmacia şi bolniţa (spitalul). Majoritatea acestora sunt deja ridicate „la roşu”, dar nu pot fi terminate din lipsa banilor.

Rugămintea noastră este ca toţi doritorii – donatori sau ctitori – să se documenteze la faţa locului (în privinţa acestor lucrări), ori apelând telefoanele noastre de contact: +30 23770 23788 şi/sau +30 23770 23294, sau prin e-mailul: prodromu.secretariat@yahoo.com .

Conturile noastre sunt: CEC Bank – RO 21 CECEB 31530 RON 3182071 (pentru lei)
şi Piraeus Bank – GR 25 0171 4390 0064 3903 0020 361 (pentru euro).

Pomelnicele pot fi trimise pe adresa de e-mail a schitului ori prin poşta la adresa:
Schitul românesc Prodromu, Sfântul Munte Athos, CP 1 – 63086, Karyes, Grecia.

Bunul Dumnezeu şi Preasfânta Lui Născătoare să dăruiască pace şi binecuvântare tuturor celor ce’şi îndreaptă gândurile bune către apelul nostru. Amin!

Cel mai mic între fraţi,
arhimandritul Atanasie,
dimpreună cu toată obştea prodromită.
01/13 februarie 2019, la pomenirea Sfântului mucenic Trifon

Reclame

Sprijin pentru Mănăstirea Pantokrator

Mânăstirea athonită Pantokrator, a şaptea în ierarhia athonită, este situată în nord estul peninsulei, la malul mării, între Vatopedi şi Stavronikita. Hramul mânăstirii este „Schimbarea la faţă”. Pe noi, românii, ne leagă multe de Mânăstirea Pantokrator, căci ea are în jurisdicţie chiliile din zona Kapsala, dintre care unele sunt româneşti de veche tradiţie, cât şi Schitul Sfântul Ilie, unde cândva s-a nevoit Sfântul Paisie de la Neamţ.

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Dom­nului Gherontissa este cu siguranţă cel mai de preţ odor al Mânăstirii Pantokrator.

În ultimii ani, Mănăstirea Pantokrator a renovat în întregime arhondaricul (casa de oaspeți) și a restaurat tavanul pridvorului bisericii principale (katholikonul).

În pelerinajele la Muntele Athos la care am participat am aflat de osteneala mănăstirii Pantokrator de a spăla pictura katholikonului, de a picta trapeza mănăstirii și nevoia de a strânge fonduri/donații pentru aceste lucrări binecuvântate.

Cei ce pot sprijini material, după putere, aceste lucrări, au mai jos datele de cont ale Mănăstirii Pantokrator și, implicit, mailul pentru trimiterea pomelnicelor/acatistelor. Mesajele se vor scrie în engleză sau greacă, iar numele spre pomenire, preferabil, se vor scrie cu caractere latine de tipar. „Fericiţi cei milostivi, că aceia se vor milui!” (L.D.)

PIRAEUS BANK / EURO
NAME : IERA MONI PANTOKRATOROS
ΙΒΑΝ : GR27 0171 4390 0064 3903 0020 131
SWIFT/BIC : PIRBGRAA
ADRESS : IERA MONI PANTOKRATOROS KARYES AGION OROS GREECE
BANK ADRESS : KARYES AGION OROS 63 086 GREECE

MAIL: filoxenia@pantokrator.gr

Credința și hotărârea fac minuni. Fotografii noi de la Chilia vatopedină Sfântul Iosif de la Partoș

Această prezentare necesită JavaScript.

Unii încep o lucrare însă pentru a nu tulbura pe fratele, la cererea lui o lasă; alții își lasă lucrul din lene iar alții nu îl lasă din slavă deșartă; însă unii nu îl lasă din hărnicie.

Credința și hotărârea pot să facă minuni. E nevoie doar să începem smerit: să adunăm gunoiul, să reparăm podeaua, zidurile, ferestrele, tavanul și la final o să avem o chilie frumoasă în care vom trăi!

Text bazat pe Sf. Ioan Scărarul

În aceste fotografii puteți vedea cum muncitorii construiesc Chilia Sf. Iosif de la Partoș (Timișoara) – puteți dona pentru reconstrucția ei aici.

Traducere după originalul în engleză de pe AsceticExperience.com .

Sfântul Iosif de la Partoș: Cum să-l facem să ne ajute! Fotoreportaj de la Sfânta Liturghie arhierească săvârșită de PS Paisie Lugojanu la Mănăstirea Vatopedi de praznicul athonit al Sfântului Iosif (17 august)

c54i0449-2016-08-30-07-55-42

Adresaţi-vă Sfântului al cărui nume îl purtaţi sau care vă este protector şi el vă va ajuta, adresaţi-vă lui la vreme de necaz, de boală, în împrejurări grele şi în clipele de bucurie. Adresaţi-vă lui şi el vă asculta rugăciunea voastră! El este avocatul nostru, al celor care-i purtăm numele în faţa lui Dumnezeu. El duce rugăciunea noastră înaintea lui Dumnezeu şi mijloceşte pentru noi. Şi la sfârşitul vieţii, când mergem dincolo, alături de noi va sta şi patronul nostru, dacă l-am cinstit şi ne-am rugat lui, va sta alături de Îngerul Păzitor, ca să ne apere în faţa acuzaţiilor satanei.

Dacă zicem că avem împărtăşire cu Dumnezeu și sfinții lui şi umblăm în întuneric, minţim şi nu săvârşim adevărul. Iar dacă umblăm întru lumină, precum El este în lumină, atunci avem împărtăşire unul cu altul şi sângele lui Iisus, Fiul Lui, ne curăţeşte pe noi de orice păcat.

Dacă zicem că păcat nu avem, ne amăgim pe noi înşine şi adevărul nu este întru noi.

Text adaptat după p. Gheorghe Calciu și după Prima Epistolă Sobornicească a Sf. Ioan Teologul

În această fotografie (sus), Preasfinția Sa Paisie Lugojanul, episcop vicar al Mitropoliei Timișoarei, slujește Sfânta Liturghie de sărbătoarea Sfântului Iosif de la Partoș (Timișoara). Sfântul Iosif este sfântul protector al Timișioarei și totodată sfânt a Mănăstirii Vatoped, la care s-a retras la vârsta de 70 de ani pentru a trăi în liniște o viață de simplu monah. Cu toate acestea, a fost chemat din isihie pentru a deveni Mitropolit al Timișoarei la vârsta de 82 de ani.

În cinstea acestuia, Mănăstirea construiește o chilie cu hramul Sfântului Iosif de la Partoș (Timișoara) – detalii pentru donații aici – pentru a dobândi binecuvântarea sfântului atât pentru obștea care construiește chilia cât și pentru cei care contribuie la ridicarea acesteia.

Traducere în română după originalul de la AsceticExperience.com

Vezi și „Este mai bine a da decât a lua”. Fotoreportaj de la vizita PS Paisie Lugojanu la Chilia vatopedină Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș

„Este mai bine a da decât a lua”. Fotoreportaj de la vizita PS Paisie Lugojanu la Chilia vatopedină Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș

Această prezentare necesită JavaScript.

„Este mai bine a da decât a lua” a spus Domnul și asta pe bună dreptate. Aceasta pentru că omul este ușor subjugat de plăcerile materiale care nu duc niciunde, în timp ce bucuria duhovnicească însoțită de iubirea adevărată care face pe om să ofere celorlalți și în general să facă acte de milostenie, face sufletul liber.

Deci, în contradicție cu ceea ce se crede, izvorul bucuriei este mila și nu zgârcenia, avariția. Desigur că noi acceptăm aceast lucru pe plan intelectual pentru că este evident însă este nevoie de hotărâre pentru a face virtutea milosteniei o realitate.

De multe ori spunem că nu suntem în stare să dăm „atât de mult”. Nu este necesar să dăm „atât de mult”. Dă doar ce poți – cu inimă bună și cu un zâmbet. Aceasta este adevărata milostenie.

În acest moment la Vatopedi se reconstruiește o chilie pentru un monah (sau mai mulți) care nu au posibilitățile financiare pentru a face acest lucru singur. Chilia este cu hramul Sfântul Iosif de la Timișoara/Partoș care a trăit câțiva ani ca monah la Vatopedi.

Construcția acestei chilii nu reprezintă numai un act de milostenie față de monahul(ii) care va/vor locui aici; reprezintă și un act de iubire și cinstire către Sfântul Iosif.

În fotografii, Preasfinția sa Paisie Lugojanul, episcop vicar al Mitropoliei Timișoarei dimpreună cu Ierom. Teofan de la Mănăstirea Nera vizitează Chilia Sfântului Iosif de la Timișoara care se află în construcție. Se pot vedea noile cadre de la ferestre și uși dimpreună cu cele vechi și cu alte lucrări recente de construcție.

Pentru cei care doresc să ne ajute financiar în reconstrucția Chiliei Sfântului Iosif cel Nou de la Partoș faceți click aici pentru a face o donație online sau/și a vedea conturile din România unde puteți depune suma dorită. Cei care vor dona vor fi pomeniți veșnic în slujbele ce se vor face la Chilie. De asemenea, aceștia vor avea dreptul să vină în Sfântul Munte Athos și să aibă o Sfântă Liturghie pe an special pentru ei.

Sursa: Blogul Chiliei Sfântul Iosif

Alăturați-vă paginii de facebook:
Prietenii Chiliei vatopedine Sfântul Iosif de la Partoș

Vezi și Sfântul Iosif de la Partoș: Cum să-l facem să ne ajute! Fotoreportaj de la Sfânta Liturghie arhierească săvârșită de PS Paisie Lugojanu la Mănăstirea Vatopedi de praznicul athonit al Sfântului Iosif (17 august)

1958: Donație de cereale din partea Patriarhului României, Iustinian, către monahii din Sfântul Munte

pf-iustinian-muntele-athos

Publicăm mai jos o Enciclică a Sfintei Chinotite din luna noiembrie a anului 1958, în care se arată modul în care vor fi împărțite cele 20 de tone de grâne donate de către Patriarhul României, kyr Iustinian.

P/61/15.11.58

ENCICLICĂ

Nr. de înregistrare 264/K

Către cele douăzeci de Sfinte Mănăstiri ale Sfântului Munte Athos

Prin prezenta se aduce la cunoștința Sfintelor Mănăstiri că, în luna iulie a.c. [1958], ne-au fost trimise de către Preafericitul Patriarh al României, kyr Iustinian, două vagoane de grâne, cantitate ce reprezintă donație pentru monahii săraci și pentru monahii români care viețuiesc în acest sfânt loc. Distrubuirea acestor grâne a întârziat până acum din cauza formalităților vamale. Prin urmare, cele 20 de tone vor fi împărțite după cum urmează:

a) Cinci mii (5.000) de kg de grâu și alte cinci mii (5.000) de kg de porumb vor fi împărțite monahilor români de pe teritoriul Sfântului Munte, în total 136 de persoane, cu precizarea că monahii de la schitul românesc Prodrómou vor primi porție dublă, ca urmare a acordului comun dintre Sfânta Kinotită și împuternicitul român, domnul profesor Moisescu. Așadar fiecărui monah român îi revin 62¾ kg de grâne, iar celor de la schitul Prodrómou dublul acestei cantități.

b) Celelalte zece mii (10.000) de kg de grâne, jumătate grâu și jumătate porumb, vor fi împărțite la două sute optzeci de monahi săraci, în conformitate cu declarațiile care au fost depuse. Așadar fiecăruia dintre aceștia îi va reveni 35¾ kg de grâne.

c) În ceea ce privește cheltuielile de transportare a grânelor, s-a hotărât ca acestea să fie acoperite de către cei care vor beneficia de acestea. Mai exact, fiecare monah va plăti 40 de cenți în momentul în care va intra în posesia grânelor. Dacă aceste cheltuieli vor fi plătite ulterior de către Patriarhia Română, așa cum ne-a asigurat domnul Moisescu, atunci banii le vor fi returnați monahilor care au plătit.

d) Grânele (grâul și porumbul) vor putea fi luate de la vama din Dáfni, în baza certificatului de scutire de impozit (tranzit). Prin urmare, pentru a-și lua partea ce li se cuvine, monahii vor trebui să prezinte, în afară de autorizația mănăstirească ștampilată de egumen, și acest certificat de scutire de impozit, care va fi emis de către mănăstirea de care aparțin.

e) Ca zile de distribuire a grânelor au fost fixate următoarele date: 18, 19 și 20 ale lunii curente, adică luni, marți și miercuri, zile în care toți monahii trebuie să-și ia partea ce li se cuvine.

[…]

Cu multă dragoste,

Toți reprezentanții și conducătorii celor douăzeci de mănăstiri din Sfântul Munte Athos, întruniți în sinaxă comună

Sursă text și foto: pemptousia.ro

Foto: 27 iunie 1963 – Vizita Patriarhului Iustinian Marina la Chilia Sf. Ipatie însoțit de IPS Firmilian al Olteniei și Pr. Prof. I. G. Coman