Arhive blog

Despre frumusețea creației: Lumea subacvatică

Să vizităm puţin frumuseţile din adâncuri, paradisul subacvatic ai cărui vizitatori se desfată cu frumuseţi unice şi rare. Să începem cu scoicile. Ce culori şi ce forme! Rotunde, ovale, conice, elicoidale, în formă de sfredel, turn, chiup, fus – având unul sau două orificii. Unele sunt netede, altele colţoase, noduroase sau ţepoase. Frumuseţea lor este de invidiat. Nu degeaba scoicile au fost descrise ca „flori venind din primăverile adâncurilor, stele pietrificate, minuni marine”. Ai putea crede că întreaga imaginaţie a creaţiei s-a epuizat aici în forme şi culori. Cine nu rămâne fermecat privind ghiocul (care mai este cunoscut şi sub denumirea de „porcuşor” sau „abascanter”), această frumoasă cochilie (gasteropod) pe care o întâlnim şi pe plajele din Grecia? Orificiul este mic şi îngust, marginile cu totul albe sau trandafirii, mărginite de zimţi, curbe blânde şi culori rare. Cel care. plimbându-se pe plajă, găseşte un ghioc adus pe uscat de mare, se poate socoti norocos. Vestite pentru frumuseţea lor sunt scoicile din mările tropicale. Pe primul loc se află o scoică conică numită „slava mării”, atât de rară, încât cu greu se pot găsi, în toată lumea, treizeci de bucăţi. Are o lungime de zece până la douăzeci de centimetri, se termină în formă de spirală şi este acoperită de o reţea fină de linii colorate. În Filipine şi în India, scafandrii ştiu că, dacă reuşesc să pescuiască această scoică, au găsit o adevărată comoară. Uneori şi algele dezvăluie cercetătorului adâncurilor frumuseţi nebănuite. Deosebit de frumoase sunt unele alge de un roşu foarte închis, ce seamănă cu nişte trandafiri scufundaţi. Foarte frumoşi sunt şi coralii. Aceste animăluţe rămân mereu în sălaşul pe care şi-l construiesc singure, folosind calcarul care este dizolvat în apa mării. La sfârşitul vieţii, îşi lasă în adâncuri minunatul sălaş, ce astfel devine de o frumuseţe unică.

Ce am putea spune despre recifurile coraliere? Culori strălucitoare, fantastice construcţii în adâncul mărilor… Mai cu seamă, ce-am putea spune despre coralii încrucişaţi? Aceştia sunt nişte corali cu nişte „crengi”, înălţându-se ca nişte turnuri fantastice, ca nişte turnuri ale unor regi nebuni, ca nişte brazi de Crăciun, ca nişte clopotniţe, ajungând până la două sute de metri deasupra adâncului! Mărimea lor te ameţeşte! Piramidele Egiptului şi Zidul Chinezesc pălesc înaintea originalelor lor forme. Întâlnim corali galbeni, albaştri, negri sau albi, dar cei mai celebri sunt coralii roşii. Frumuseţea lor este completată şi înmulţită de aceea a peştilor care le ţin tovărăşie. În recifurile coraliere, trăiesc peşti minunat coloraţi, asemenea unor fermecătoare flori ce se înalţă în construcţii exotice fantastice. De altminteri, acest lucru reiese şi din denumirile lor: peştele-înger, peştele-papagal, peştele-imperial, peştele-regină, peştele-vizitiu (cu dungi gri şi albe), peştele-chirurg (galben), veveriţa-de-mare (roşu) etc. Peşti de o frumuseţe rară… Cu straiele lor strălucitoare şi pestriţe, atât de variate cromatic, cu pete puse de-a curmezişul, linii izbitoare, fâşii bicolore, spini acoperiţi spectaculos de fire ca nişte coconi, de variate forme şi alcătuiri… aceşti peşti ne încântă nespus. Înotând printre exoticele sălaşuri ale coralilor, creează o atrăgătoare imagine fantastică. Deosebit de frumoşi sunt peştii aurii. Frumuseţea lor ne face să îi punem în acvarii cu care ne împodobim casele. Pe perete avem colivia cu canari, iar pe masă bolul cu peşti de culoare portocalie cu reflexe aurii. Există însă peşti aurii cu reflexe argintii-închis sau chiar negre. La început, pe mulţi dintre aceşti peşti apar nişte pete strălucitoare, care treptat se extind, acoperindu-i în întregime. Altor peşti le apar nişte pete roşietice care, cu timpul, capătă reflexe aurii. Minunate podoabe ale adâncului sunt şi stelele-de-mare. Ai crede că sunt flori, deşi sunt animale, mai precis plante-animale. Flori vii şi carnivore, prinse de fundul mării. Din gură le ies nenumărate mreje cu care prind mici animale pentru a se hrăni. Aceste mreje le fac să semene cu nişte flori, fiindcă sunt identice cu petalele crizantemelor, având culori minunate. Despre o plantă-animal s-a scris: „La mici adâncimi, întâlnim o plantă vie? O floare neştiută – cea mai strălucitoare şi cea mai frumoasă. Se iveşte dintr-o tulpină cilindrică, ca o creastă multicoloră, făcută din fire roşii, galbene şi albastre”. Aceste flori exotice (anemone-de-mare, trandafiri-de-mare etc.), vestite sau anonime, atât de variate (există aproximativ o mie de specii), de mărimi, forme şi culori nemaivăzute, împodobesc adâncurile cu minunate covoare. Privelişti de vis apar în apele mărilor datorită luminescenţelor şi strălucirilor răspândite de organisme marine mari sau mici, asemenea licuricilor. Bioluminescenţă, adică lumină în culori şi nuanţe variate, provenită din surse biologice. Valurile sunt luminate de fosforescenţa unor microorganisme, sepii, calamari şi caracatiţe. Blândă lumină azurie, de la meduzele albastre, mănunchiuri strălucitoare de lumină roşie, verde sau galbenă, emise de organele luminescente ale unor peşti mari, ce trăiesc la mari adâncimi. Şi nu sunt lumini neclintite, ci veşnic mişcătoare, ce se învârtejesc, plăsmuind în adâncuri imagini şi decoruri fantastice, izvorâte parcă dintr-un basm fermecat. Neîndoios, lumea adâncului ascunde neasemuite frumuseţi, frumuseţi paradisiace; o grădină fermecată, plină de minuni, în faţa cărora sufletul este mişcat. În spatele lor însă, Îl vedem limpede pe neîntrecutul Pictor dumnezeiesc.

Arhimandrit Daniil Gouvalis

SPRIJINIȚI ACTIVITATEA BLOGULUI NOSTRU!