Patriarhul Justinian Marina şi Muntele Athos


Pe lângă tradiţia adânc veri­fi­cată a vieţuirii în sfinţenie, astăzi, Muntele Athos adă­posteşte cel mai mare tezaur duhovnicesc şi cultural din lume: biserici construite şi pictate în cel mai autentic stil bizantin, icoane, manuscrise, cărţi, veşminte, toate dăruite cu pioşenie de numeroşii ctitori, printre care mulţi voievozi români. Cea mai veche mănăstire rămasă în picioare până azi care ocupă locul întâi în ierarhia mă­năs­tirilor athonite este Marea Lavră. Importanţa simbolică şi misionară a celui mai mare centru monahal ortodox din lume de la Muntele Athos a fost reliefată şi celebrată în anul 1963. Atunci s‑au sărbătorit 1.000 de ani de vieţuire monahală perpetuă. A participat atunci și o delegație a Bisericii Ortodoxe Române, condusă de Patriarhul Justinian Marina.

Evenimentul a fost organizat de către Patriarhia Ecumenică împreună cu statul grec. Întâistătător al vechiului tron ecumenic era atunci Patriar­hul Athenagora, bun prieten al Patriarhului Justinian Marina. Sărbătoarea i‑a adunat atunci pe mai mulţi patriarhi şi primaţi ai unor Biserici Ortodoxe din întreaga lume. Am văzut prin marile mănăstiri din Athos fotografii de la acele festivităţi, printre oaspeţii de seamă remarcându‑se cu uşurinţă Patriarhul Justinian Marina, îmbrăcat cu totul în alb. Festivităţile au început în Duminica Ortodoxiei în Fanar şi Insula Halki, au continuat la Atena şi Tesalonic, în celelalte duminici ale Postului Mare din 1963, şi s‑au încheiat cu momentele festive şi duhovniceşti din zilele de 23‑24 iunie 1963 la care au fost invitaţi întâistătătorii tuturor Bisericilor Ortodoxe.

Delegaţia Bisericii Ortodoxe Române a fost condusă de Patriarhul Justinian Marina, alături de care au participat: Mitropolitul Firmilian al Olteniei, Episcopul Partenie Ciopron al Romanului, pr. prof. I.G. Coman, arhim. prof. Nicolae Mladin (viitorul Mitropolit al Ardealului), pr. Olimp Căciulă (translator) şi arhidiaconul Mihai Marinescu de la Catedrala Patri­ar­hală din Bucureşti. Delegaţia noastră a decolat în ziua de 20 iunie 1963 de la Bucureşti, făcând o escală la Sofia, de unde a preluat delegaţia Bisericii Ortodoxe Bulgare, con­dusă de Patriarhul Chiril.

Cele două delegaţii au fost întâmpinate la Atena cu onoruri militare din partea aviaţiei regale greceşti. Aici s‑au alăturat Patriar­hul Benedict al Ierusalimului, Patriarhul Gherman al Serbiei, delegaţia Bisericii Ortodoxe a Rusiei, Mitropolitul Porfirie al Sinaiului ş.a. La sărbătoare au participat numeroşi reprezentanţi catolici, anglicani, renumiţi profesori din Occident.

Intrarea tuturor participanţilor în Muntele Athos s‑a făcut în dimineaţa zilei de 22 iunie. Ei călătoriseră pe mare de la Pireu la Dafne, portul Athosului. Odată ajunşi în capitala Sfântului Munte, Karyes, au fost întâm­pinaţi în Biserica Protaton unde se află icoana Maicii Domnului Axion estin. La ora prânzului, au fost primiţi de Patriarhul Ecumenic Athenagora la sediul Sfintei Chinotite. S‑a remarcat faptul că Patriarhul Athenagora, atunci când s‑a aşezat, l‑a pus în dreapta sa pe Patriarhul Justinian. La toate manifestările a fost prezent şi regele Paul al Greciei, împreună cu alţi membri ai Casei Regale a Greciei.

Duminică, 23 iunie 1963, în Biserica Protatonului s‑a oficiat Sfânta Liturghie de către Patriar­hul Ecumenic Athenagora, îm­preună cu ceilalţi 4 patriarhi, 11 mitropoliţi şi episcopi. După slujbă, a urmat o procesiune cu icoana Maicii Domnului Axion estin în jurul Protatonului. Oaspeţii au fost găzduiţi la Schitul Sfântul Andrei Serai, unde funcţiona şi Atoniada (şcoala athonită). Pe durata şederii la Karyes, Patriarhul Justinian a primit vizita unui grup de monahi români cărora le‑a dăruit veşminte, sfinte vase şi cărţi. În seara zilei de 23 iunie, toţi oaspeţii s‑au îmbarcat şi au înnoptat pe vapor, pentru ca a doua zi să ajungă la Marea Lavră.

Luni, 24 iunie 1963, toţi oaspeţii au slujit Sfânta Liturghie în biserica principală din Marea Lavră, apoi s‑au rugat în peştera unde a vieţuit Sfântul Atanasie Athonitul. Muzeul atât de bogat al Marii Lavre a fost vizitat de Patriarhul român şi însoţitorii săi, alături de prof. Cl. Tsourkas, Ioan Kalogheru, decanul Facultăţii de Teologie din Tesalonic, cunoscutul prof. Hatzidakis, directorul muzeelor Bizantin şi Benaki din Atena. Seara, la Marea Lavră a avut loc o consfătuire a prelaţilor ortodocşi asupra unor probleme pe care le ridica societatea con­tem­porană de atunci. Să nu uităm că atunci erau în desfăşurare la Roma lucrările Conciliului II Vatican. Patriarhul Athenagora a pus problema înfiinţării unui Sinod Panortodox Permanent şi a arătat o deosebită deschidere pentru întărirea obştilor de monahi din Athos de către fiecare Biserică, îndrumând spre trimiterea de monahi din ţările respective: la Mănăstirea Sfântul Pantelimon (vie­ţuitori ruşi), Hilandar (vie­ţui­tori sârbi), Zografu (vieţuitori bulgari), Schitul Prodromu (vieţuitori români). În dimineaţa zilei de 25 iunie, delegaţiile rusă, sârbă şi bulgară au părăsit Marea Lavră pentru a merge fiecare la mănăs­ti­rile lor. Patriarhul Justinian a rămas în continuare pentru a i se face un program de vizitare îm­preună cu guvernatorul Sfântului Munte. Patriarhul Athenagora i‑a spus Patriarhului Justinian: Preafericirea Voastră sunteţi stăpân aici, nu eu. Porunciţi şi totul se va îndeplini întocmai. Totul vă stă la dispoziţie. Relatarea îi aparţine părintelui Olimp Căciulă, care a fost de faţă. Ea dovedeşte marea preţuire de care s‑a bucurat Patriarhul nostru din partea Patriar­hului Ecumenic. Au fost discuţii foarte calde între cei doi patriarhi prieteni cu participarea profesorului Trembelas de la Atena. S‑au discutat şi stabilit iniţierea unui schimb de burse pentru studenţi, organizarea unor congrese de teologie de către profesorii de la Bu­cureşti, în colaborare cu cei de la Atena. Patriarhul Ecumenic Athenagora a vizitat România în octombrie 1967, iar în anul următor, Patriarhul Justinian Marina a vizitat Patriarhia Ecumenică.

În ziua de 26 iunie, delegaţia noastră a vizitat mănăstirile Iviron şi Pantocrator, situate pe partea răsăriteană a Athosului, înnoptând la Vatoped. Pe 27 iunie s‑a apelat la transportul pe catâri pentru a parcurge cărările înguste şi stâncoase până la chiliile româ­neşti de la Sfântul Ipatie, aflate în jurul Vatopedului, căci drumurile athonite de la acea vreme erau încă anevoioase. Stareţ la Sfântul Ipatie era atunci ieromonahul Diomid Valasă care se nevoia acolo cu încă trei părinţi: ieromonahul Dometie, ierodiaconul Gherontie şi monahul Nifon. Patriarhul Justinian a fost întâmpinat şi de mica obşte de monahi români de la Colciu, formată din ieromonahii: Ghedeon (stareţ), Ghimnasie, Dioni­sie, Arsenie şi Agatanghel. Patri­ar­hul român a oficiat la Vatoped şi o slujbă de Parastas pentru monahii români athoniţi, adormiţi în Domnul. În aceeaşi zi, s‑a mers la Mănăstirea Hilandar, unde Patriarhul Gherman al Serbiei l‑a în­tâmpinat pe Patriarhul nostru. Înnoptarea a avut loc la Marea Lavră.

În ziua de 28 iunie s‑a plecat pe mulari (catâri) de la Marea Lavră la Schitul Românesc Prodromu spre a se sluji Sfânta Liturghie. Acolo, delegaţia română a fost întâmpinată de către dikeul (superiorul) locului, monahul Veniamin, împreună cu monahul Stoica Matias şi alţi călugări. Chiar atunci se împlineau 100 de ani de la fondarea Schitului Românesc care avea încă multe nevoi. Slujba Sfintei Liturghii a fost oficiată de către Patriarhul Justi­nian, alături de care au slujit sta­re­ţul Marii Lavre, arhimandritul Calistrat, arhimandritul Nicolae Mladin, preotul profesor Ioan G. Coman, arhidiaconul Mihai Mari­nescu şi ierodiaconul Ambrozie. La strană au cântat Mitropolitul Fir­milian al Olteniei şi Episcopul Par­tenie Ciopron al Romanului. În partea a doua a zilei, stareţul schi­tului, Visarion Popa, i‑a prezentat Patriar­hului Justinian obştea sa, precum şi frumoasele şi bine îngrijitele grădini. Patriar­hul nostru le‑a promis ajutor şi s‑a ţinut de cuvânt trimiţând când vremurile au permis, în 1976, monahi, în frunte cu vrednicul de pomenire cuviosul Petroniu Tănase, precum şi un autoturism de teren Aro, un trac­tor și veşminte. Înnoptarea s‑a făcut la Mănăstirea Dionisiu, unde sunt moaştele Sfântului Ierarh Nifon.

În ziua de 29 iunie, delegaţia română a vizitat mănăstirile Dionisiu, Grigoriu, Sfântul Pantelimon şi Dochiariu, apoi a plecat prin Uranopolis, la Tesalonic, unde a rămas până la 1 iulie. De aici, a pornit spre Atena, unde au fost vizitate cele mai importante biserici, Universitatea şi, evident, Centrul eparhial. În capitala Greciei, Arhiepiscopul Hrisostom, Întâistă­tă­torul Bisericii Elene, l‑a însoţit pretutindeni pe Patriarhul român; chiar în prima zi, Patriarhul Ecumenic, care se găsea la Mănăstirea Penteli (la 22 km de Atena), a invi­tat delegaţia română să slujească acolo împreună cu el. Toate ofi­cia­lităţile militare şi de stat erau prezente la cel mai înalt nivel. Tot acolo sosise şi Patriarhul Benedict al Ierusalimului, împreună cu alţi ierarhi. La masa oficială, oferită seara Patriarhului Ecumenic de către Sfântul Sinod al Greciei, Patriarhul Athenagora a oferit înal­ţi­lor prelaţi Crucea come­mo­ra­tivă a Mileniului Sfântului Munte Athos. Exemplarul oferit Patriar­hului Justinian se află în muzeul Reşedinţei Patriarhale din Bucureşti.

Patriarhul Justinian şi însoţi­to­rii săi au mai vizitat la Atena Muzeul Benaki, Muzeul Bizantin şi Ambasada României. Arhie­piscopia Atenei a oferit o recepţie la Şcoala Teologică de la Rizarios în cinstea Patriarhului Athenagora, de faţă fiind şi patriarhii Benedict al Ierusalimului şi Justinian al României.

Am înşiruit toate momentele vizitei Patriarhului Justinian Marina în Grecia, deoarece arată preţuirea de care se bucura în rândul celorlalţi întâistătători, care, cu siguranţă, ştiau greutăţile din România şi despre care nu se putea vorbi oficial. Doar Dumnezeu cunoaşte taina inimii fiecăruia şi curajul Patriarhului Justinian de a lega prietenii, de a întreprinde vizite destul de numeroase pentru acele timpuri (este Patriarhul cu cele mai multe plecări peste hotare dintre toţi patriarhii de până la el), toate se întemeiau pe dorinţa de a asigura Bisericii Ortodoxe din România o prezenţă şi o prestanţă bine‑cuvenită.

Arhim. Policarp Chițulescu

Foto sus : Patriarhul Justinian Marina, împreună cu membrii delegației Bisericii Ortodoxe Române, în incinta Mănăstirii Hilandar, iunie 1963 / credit Ziarul Lumina

Foto jos (1) : Vizita Patriarhului Iustinian Marina la Chilia Sf. Ipatie însoțit de IPS Firmilian al Olteniei și Pr. Prof. I. G. Coman, 27 iunie 1963 / credit pemptousia.ro

Foto jos (2) : Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe, participanţi la jubileul Muntelui Athos, iunie-iulie 1963, pe scările sfintei Chinotite, Karyes, Muntele Athos

Sursa: ziarullumina.ro

Vezi și

Anunțuri

Posted on 5 Aprilie 2017, in Cărți poștale, fotografii și documente vechi athonite and tagged , , , , , , , . Bookmark the permalink. 2 comentarii.

  1. Nu poti sa nu te gandesti la cei inca in inchisori in 1963……

  2. Bunul prieten al Patrarhului Athenagoras, Patriarhul Justinian care a introdus B.O.R. in C.M.B.! Cu urmarile vizibile (si) astazi…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: