Athoniada, cea mai renumită școală aghiorită

În vecinătatea mănăstirii Vatopedi se află şi ruinile vechii Academii Athonite, cea mai renumită şcoală aghiorită (clădită între 1747-1749 de către vatopedini), care a contribuit la educarea grecilor într’un greu moment istoric, când erau ameninţaţi de islamizare. Zidită „din piatră cioplită…cu trei rânduri de etaje şi în mijloc larg”, cum scrie Porfirie Uspensky la 1846, ea a avut, în scurta sa existenţă, profesori celebri precum Nichifor Theotokis (1731-1800), ori Neofit Kavsokalivitul (1713-1784), care predau Spiritualitate bizantină, „Retorica, Logica şi Bogoslovia” celor 200 de elevi pe care’i instruiau. Sfântul Cosma Etolianul (1714-1779), eroul national grec Rigas Ferraios (care se pare că era vlah la origine, născut Antonios Kyriazis 1757-1798), scriitorul Sergios Makraios (1734-1819) şi teologul Athanasios Parios (unul din „profesorii naţiunii”) s’au numărat printre elevii acestei celebre academii. După câţiva ani însă, prin 1753, sub influenţa eruditului cleric enciclopedist Evgenios Voulgaris (1716-1806) – care preda aici Fizica şi Metafizica după Locke, Wolf şi Leibniz – Academia a devenit o clasică universitate unde se studiau materii profane precum literatura, matematica, filosofia – lucru care n’a fost pe placul conservatorilor monahi athoniţi (patriarhul ecumenic Chiril al V-lea, retras în Athos, dar şi asceticul şi rigoristul Neofit Kavsokalivitul, fostul ei director, se numărau şi ei printre cei nemulţumiţi de direcţia în care se îndrepta şcoala aghiorită). Considerând că alunecă pe panta scolasticii, monahii şi chiar anumiţi dascăli, i’au dat foc (nici Neofit Kavsokalivitul n’a fost cu totul străin de acea incendiere!). S’au mai făcut încercări de a reînfiinţa Academia după 1759 şi până prin 1810, când a fost închisă pentru ultima oară, căzând în ruină totală în timpul războiului de eliberare. O mică clădire mai supravieţuieşte astăzi acestei şcoli: este un paraclis închinat profetului Ilie. Românii au contribuit şi ei la fiinţarea tipografiei şi Academiei athonite făcând milostenie şi donând sume generoase celor doi călugări vatopedini, Meletios şi Gavriil, care adunau bani în acest scop în Principate române, la mijlocul veacului al XVIII-lea.

Din 1606, când i s’a închinat frumoasa mănăstire Golia din Iaşi şi până la secularizarea lui Cuza din 1863, daniile româneşti n’au contenit către Vatopedu, iar ele au fost cu siguranţă comparabile cu cele ale Cantacuzinilor şi Paleologhinilor. „Aşa că noi românii avem drepturi sfinte în Sfântul Munte Athos, mai mult faţă ca celelalte mănăstiri ortodoxe: ca sârbii, grecii, bulgarii, ruşii şi iviriţii…”, concluziona Irinarh Şişman în monumentala sa Istorie athonită (manuscrisul Watoped, pagina 60).

Ce se poate observa uşor (şi a făcut’o părintele Teodor Bodogae) este că odată cu apariţia idioritmiei în Vatopedu la sfârşitul secolului XIV, au crescut daniile străine – în special cele valahe şi moldoveneşti, mai târziu şi cele ruseşti – însă a scăzut mult viaţa duhovnicească, odată cu inaugurarea pribegiilor după milostenii şi apariţia bunăstării materiale. Mănăstirea nu va abandona acest mod de viaţă în favoarea vieţii de obşte, decât abia în 1989, odată cu venirea egumenului Efrem – cu toate că însăşi patriarhii Ieremia al II-lea al Constantinopolului şi Silvestru al Alexandriei le’au cerut vatopedinilor în 1574 să renunţe la idioritmie, dată fiind relaxarea morală la care ajunseseră – nu sunt însă indicii că ar fi revenit la viaţa cenobitică, cu toate că la 1821 ceruseră Patriarhiei Ecumenice să le emită un sigillium în acest sens, dar efortul le’a fost zădărnicit de Eterie. În războiul de la 1821, 1.500 de călugări athoniţi, sub comanda căpitanului Emmanouil Pappas, au scos afară din peninsula Chalcidică pe turci. Vatopedu a contribuit şi ea cu o corabie echipată complet, pe care atrimis’o la Provlakas, în sprijinul insurgenţilor, dar a avut de suferit la rândul ei represaliile învingătorului Abdul Rubut Paşa, care a închis 120 de monahi, a cerut 150.000 de piaştri despăgubiri de război şi a trimis 3.000 de soldaţi musulmani în Sfântul Munte pentru a căuta revoluţionari eterişti. Vatopedu a fost nevoită atunci să vândă mare parte din proprietăţi pentru a putea plăti impozitele turceşti. Au scăpat de turci în 1830, dar nu s’au bucurat prea mult de prosperitate pentru că în 1863, Alexandru Ioan Cuza le’a luat toate metoacele româneşti. Cu toate aceste neajunsuri, Vatopedu a fost capabilă de multe acte filantropice în anii ce au urmat: dăruind 3.700 lire sterline pentru Marea Şcoală Naţională la 1880, 5.000 de lire sterline Facultăţii de Teologie din Chalki în 1908, 50.000 franci aur Salonicului după incendiul din 1917 şi 20.000 de drahme Crucii Roşii franceze, în acelaşi an. În vremurile contemporane, patriarhul ecumenic Athenagoras, însoţit de regele Paul şi alte oficialităţi, au vizitat mănăstirea cu ocazia sărbătoririi unui mileniu de la înfiinţarea primei lavre athonite (Megistis Lavras) în 1963. Peste 25 de ani, monahismul athonit începea a se revigora la Vatopedu datorită unor călugări de la Nea Skiti, care au venit aici urmându’l pe gheronda Iosif (ucenic al lui gheron Iosif Spilaiotis), însă întronizarea arhimandritului Ephraem în a doua duminică după Paşti, la 29 aprilie 1990, avea însă să marcheze începutul unei noi înfloriri vatopedine.

George Crasnean

Notă: Imaginea aparține autorului, căruia-i mulțumim.

Reclame

Posted on 26 martie 2012, in 02. Mănăstirea Vatopedi and tagged , , , . Bookmark the permalink. 14 comentarii.

  1. Doamne ajuta!
    In 2009, cand am fost prima oara la man. Vatopedi, mi s-a relatat despre Athoniada un istoric foarte apropiat de continutul articolului. Anul acesta, vizitand una din sacristiile manastirii in care se afla o macheta a Athoniadei, parintele-ghid a spus ca Athoniada a fost inchisa in 1821, dupa declansarea revolutiei de eliberare a Greciei.
    Pana la urma, care e adevarul?!

  2. Doamne, ajută, domnul Radu! Într-adevăr, alte surse specifică ceea ce spuneți. Se pare că în 1821 pentru ultima oară se țin cursurile în vechea locație, aflată acum în ruină.
    Mai apoi școala s-a mutat la Karyes unde a funcționat cu mai multe întreruperi până în zilele noastre. Astăzi funcționează cu același nume – Athoniada – ca seminar teologic într-o aripă a Schitului Andrei (Sarray) din capitala Sfântului Munte, dar sunt convins că știați aceste date.

  3. Badarau Petrica

    Doamne ajuta!
    Care sunt conditiile ce se impun pentru a putea studia la scoala de pe Sfantul munte Athos?

  4. Cum se da admiterea la scoala Athoniada?

  5. Badarau Petrica

    Imi pare rau, dar nu am primit nimic legat de conditiile ce se impun pentru scoala de pe Sf. Munte ATHOS

    • Mie îmi arată că mailul s-a trimis. Vă dau însă aici conținutul mesajului:
      Bună seara,
      În legatură cu Athoniada vorbiți la telefon cu
      Andrei Lămăşanu – 0755418752
      El a fost acolo și s-a interesat personal de toate aspectele.
      Puteți spune că eu v-am dat numarul de tel.

      • Badarau Petrica

        Multumesc din suflet.
        Doamne ajuta.
        Spuneti-mi Va rog se mai organizeaza tabere de munca la schiturile romanesti de pe Sfantul Munte Athos?

      • Nu știu exact dacă (mai) organizează cineva tabere de muncă, dar avem în plan să organizăm noi prin primăvara / vara 2017.

      • Badarau Petrica

        Doamne ajuta!
        Multumesc din suflet pentru tot ce-mi trimiteti, iar legat de taberele de munca, ma rog sa va ajute Dumnezeu sa reusiti sa organizati astfel de tabere pe Sfantul munte Athos si sper sa ma includeti si pe mine intr-o astfel de tabara.
        Sunt serios, discret, harnic, dornic sa ajut semenii.
        O zi minunata!
        Cu stima
        Petrica Badarau.

  6. Veronica B.

    Doamne ajuta !
    M-ar interesa, pentru baiatul meu, informatii despre inscrierea la Athoniada. Va multumesc

  7. Doamne ajuta !
    Va rog frumos, dati-mi si mie un raspuns in legatura cu conditiile existente pentru a studia la Athoniada.
    Va ,ultumesc

  1. Pingback: ARTICOLE BLOGURI ORTODOXE (30.03.2012) « Saccsiv's Weblog

Lasă un răspuns la Veronica B. Anulează răspunsul

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: