Daily Archives: 3 martie 2012

Arhimandritul Sofronie, „Naşterea întru Împărăţia cea neclătită” (recenzie)

Arhimandritul Sofronie (Saharov), „Naşterea întru Împărăţia cea neclătită”,
Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2003

În 1925, răsfăţatul galeriilor de artă ale Parisului interbelic, pictorul Serghei Saharov, se călugăreşte la Athos şi devine ucenicul Sfântului Siluan Athonitul. De acum Sofronie, se va strădui să devină un înger în trup, ctitorind mânăstirea ortodoxă „Sfântul Ioan Botezătorul” din Essex, Anglia. Aici îl va găsi ieromonahul Rafail Noica, fiul lui duhovnicesc, îngrijindu-se de traducerea din rusă a cărţii de faţă.

Fiind promotorul unui curat isihasm al ortodoxiei apusene, Părintele Sofronie învaţă: „Nici cuvântarea de Dumnezeu, intelectuală, fără rugăciunea pocăinţei, nici rugăciunea, fie ea fierbinte, dar fără viziunea cuvântării de Dumnezeu a minţii, nu se dovedesc a fi desăvârşirea. Singura cunoaştere care include în sine cele două aspecte de mai sus, ca o singură viaţă, se apropie de deplinătate”. Totodată, pledează pentru un optimism creştinesc regăsit: „dacă te socoteşti a fi doar o jalnică fiinţă, uşor îţi vei îngădui şi ierta o mulţime de fărădelegi, şi prin faptul că se socotesc mai prejos decât Hristos, oamenii în realitate (să nu vă pară o exagerare) refuză a Îi urma pe Golgota”, iar „pentru a fi creştin, neapărat trebuie o îndrăzneaţă bărbăţie înaintea căreia pălesc toate celelalte îndrăzneli pământeşti”.

În viziunea arhimandritului din Essex, ontologia creştină are ca temei descoperirea „Eu sunt cel ce sunt”, de aici autorul desfăşurând pe zeci de pagini o teologie a textelui de la Ieşire 3, 14. Dacă personalismul creştin reprezintă exclusiva desăvârşire, totalitatarismul este tocmai negarea lui, pentru el „generalul precumpănind asupra persoanei – de fiecare dată osândele se pronunţă după principiul arhiereului Caiafa”; şi, mai mult, „antropologia comunismului este zoologie”. Comentând Renaşterea, Părintele Sofronie explică: „Umaniştii au dreptate a socoti omul ca fiind cununa făpturii, dar ei s-au înşelat, neînţelegând că nu le-a fost dat a-şi făuri propria lume refuzând pe Făcătorul lor. Calea lor îi aruncă chiar în nimicul din care au fost scoşi”. Poruncile dumnezeieşti date omului sunt spre libertatea lui, iar „celui ce se comportă creştineşte aproape că nu i se poate face nici un rău”. Dinamismul lumii contemporane, de altfel, provine din acea „dinamică a păcatului”.

Cartea rezervă minunate file dedicate frumuseţii şi înălţimii călugăriei, comparată cu nunta mirenească în biruinţa asupra egoismului, căci „fără cultura adevăratei ascultări creştine, omul neapărat va rămâne un cerc închis, pururi un nepricopsit înaintea Feţei Dumnezeieşti. Oricât de cult ar fi omul, fără experienţa ascultării evanghelice uşa către lumea cea lăuntrică rămâne puternic trântită şi dragostea lui Hristos nu poate pătrunde”. Om al rugăciunii lui Iisus, Părintele Sofronie mărturiseşte: „Ştiu acum că dacă nu m-aş fi ţinut agăţându-mă cu tărie cu amândouă mâinile de marginea veşmântului lui Hristos, de mult aş fi pierit”. Responsabilitatea l-a caracterizat constant pe acest rus sfânt al exilului, care învăţa luminos în ceaţa mlaştinilor din Essex: „Cea mai înaltă sarcină a Bisericii lui Hristos în istorie constă în aducerea fiilor ei credincioşi” la măsura vârstei plinirii lui Hristos”. În 1979 proorocea: „Procesul creştin nu cucereşte decât cea mai neînsemnată parte a omenirii. Dar poate că anume această aleasă parte de năpăstuiţi ai iubirii se va arăta ca sensul istoriei. Fiecare dintre cei mântuiţi de Hristos este o valoare netrecătoare. Toţi cei ce nu au voit să primească în chip înţelegător, din lăuntru, în chip duhovnicesc, că omenirea e una în esenţa ei, ci continuă să năzuiască la dominarea asupra fraţilor, vor fi nevoiţi să recunoască siliţi de evenimentele istorice şi eshatologice”.

O carte valoroasă a bibliotecii creştine, scrisă într-un viu duh patristic, mostră a faptului că Părinţii trăiesc încă printre noi…

Octavian Dărmănescu

***

Mulțumesc nașului Octavian pentru îngăduința de a prelua textul său pe blogurile mele. (LD)

Reclame

Acatistul Sfântului Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului

Acatistul Sfantului Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului (praznuit la 14 Noiembrie si in adoua Duminica a Postului Mare), facere a monahului Gherasim Mikraghiannaitul

Rugaciunile incepatoare :

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin.

Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !

Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi, si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.

Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se numele Tau, vie imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta, da ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.

Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.

Condacul intai (glas VIII)

Pe pastorul Tesalonicului, cel prea vrednic
Si pe Luminatorul Bisericii cel prealuminat
Sa-l laudam in cantari dumnezeesti;
Caci s-a aratat locas al luminii celei nepatrunse
Si daruieste luminare si har imbelsugat
Tuturor celor ce striga: Bucura-te, Parinte Grigorie!

Icosul intai

Inger in lume, vazator al celor de sus, te-ai aratat Grigorie preafericite si cu viata ta cea dumnezeiasca te-ai invrednicit de daruri ingeresti; pentru aceea, minunandu-ne de stralucirea ta, Parinte, strigam:

Bucura-te, cel prin care lumina dumnezeiasca straluceste;
Bucura-te, cel prin care intunericul a fost alungat;
Bucura-te, pajiste prea bine mirositoare a intelepciunii;
Bucura-te, partas al invataturii celei prea bune;
Bucura-te, inaltime neajunsa cu privirea a celor inalte;
Bucura-te, adanc neatins al darurilor duhovnicesti;
Bucura-te, ca esti stralucire a Bisericii;
Bucura-te, ca te-ai aratat intarire ortodocsilor;
Bucura-te, al credintei luminator prea luminat;
Bucura-te, faclie de nepatruns a harului;
Bucura-te, prin care graitorii de nebunii vor tacea;
Bucura-te, prin care graitorii de Dumnezeu se vor bucura;
Bucura-te, Parinte Grigorie!

Condacul al 2-lea

Ochii sufletului tau, din tinerete, Parinte, la Hristos Imparatul ridicandu-ti, ti-ai intors fata ta de la curtile imparatesti si slava celor pamantesti ai parasit, si cu nevointe duhovnicesti urmand pe Domnul, ai auzit: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Toata stiinta cea din afara ai dobandit, prea fericite, ca un cunoscator si prea intelept; dar te-ai aratat, mai apoi, infocat iubitor al frumusetii celei nepieritoare a intelepciunii lui Dumnezeu, Grigorie, inteleptind cu dumnezeiestile tale cuvinte, pe cei care cu evlavie strigam catre tine:

Bucura-te, carte a purtarilor celor cuvioase;
Bucura-te, vistierie a luminii celei nematerianice;
Bucura-te, pom cel mult roditor cu radacini de lumina;
Bucura-te, al evlaviei binemirositor laur;
Bucura-te, floare de amarant rasarita din lucrarea cea tainica;
Bucura-te, finic plin de roadele rodirii celei sufletesti;
Bucura-te, ca ti-ai intors fata de la ratacirea cea din lume;
Bucura-te, ca ai primit harul cel daruit de Dumnezeu;
Bucura-te, slujitor preafierbinte al lui Hristos;
Bucura-te, cel ce esti mai presus de tot ce este stricacios;
Bucura-te, cel ce ai facut sa vieze puterile sufletului;
Bucura-te, cel ce ai omorat navalirile patimilor;
Bucura-te, Parinte Grigorie!

Condacul al 3-lea

Te-ai imbracat cu putere sfanta in Athos, luand schima monahiceasca si in slabiciunea trupului, te-ai supus pe tine la nevointe, Grigorie fericite, strigand celui ce te intarea pe tine: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Stralucind cu isihia si cu nevointa staruitoare, in toate faptele si vietuirea ta, si prin rugaciunea mintii te-ai unit cu Mantuitorul in taina, umplandu-te de lumina dumnezeiasca si luminand pe cei ce striga catre tine:

Bucura-te, candela a isihiei;
Bucura-te, pilda a infranarii,
Bucura-te, lucrator al rugaciunii mintii;
Bucura-te, comoara a vietuirii adevarate;
Bucura-te, vas de mare pret al suflarii Mantuitorului;
Bucura-te, gura de Dumnezeu purtatoare a vorbirii Duhului;
Bucura-te, ca ai trecut dincolo de hotarele stricaciunii;
Bucura-te, ca vezi slava lui Dumnezeu;
Bucura-te, cel ce vezi lumina cea dumnezeiasca;
Bucura-te, cel ce vezi pe Dumnezeu si esti vazut de Acesta;
Bucura-te, cel ce ai zadarnicit nebunestile talcuiri;
Bucura-te, cel ce ai alungat grazave amenintari;
Bucura-te, Parinte Grigorie!

Condacul al 4-lea

Traind in liniste, ca un inger, Parinte, te-ai umplut de dumnezeiasca stralucire, si fiind plin de lumina dumnezeiasca, ai iesit din Athos ca un soare, Grigorie, de Dumnezeu inteleptitule, incalzindu-i pe cei care striga tie: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Cu dumnezeiesc cuvant, cu puterea intelepciunii si cu invataturile sfinte, ai respins, cugetatorule de Dumnezeu, invatatura cea rea a lui Varlaam, minunandu-i pe toti cu harul tau, aratandu-te invatator dumnezeiesc celor ce striga catre tine acestea:

Bucura-te, lira a evlaviei;
Bucura-te, cadere a necredinciosilor;
Bucura-te, mare invatator al Bisericii;
Bucura-te, cel plin de stralucire dumnezeiasca nematerialnica;
Bucura-te, cuvantator prea intelept al invataturilor celor drepte;
Bucura-te, sabie cu doua taisuri impotriva tuturor vrajmasilor;
Bucura-te, cel ce tai din radacina neghinele cugetului;
Bucura-te, gradinar al virtutilor ceresti;
Bucura-te, cel mult in cuvantul harului;
Bucura-te, cel bland in toate si fara rautate;
Bucura-te, cel ce arzi pricinile patimilor;
Bucura-te, Parinte Grigorie!

Condacul al 5-lea

Cu limba ta graitoare de cuvinte dumnezeiesti, in Sinod cu adevarat ai infatisat dogmele cele sfinte, Grigorie, ca unul ce ai fost de aceeasi simtire cu Parintii, impreuna cu care strigi: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Ierarh cugetator de Dumnezeu, vistierie a virtutilor si tainic traitor al dumnezeiestilor inaltari, ai fost cu dumnezeiasca alegere pastor al Tesalonicului, dumnezeiesc si intelept, cuvioase, auzind de la noi acestea:

Bucura-te, gura teologilor,
Bucura-te, tarie a ortodocsilor;
Bucura-te, canon cel preadrept al preotilor;
Bucura-te, icoana de Dumnezeu faurita a pastorilor;
Bucura-te, trambita dumnezeiasca a invataturilor celor sfinte;
Bucura-te, izvor de Dumnezeu izvorat, care izvorasti apa cea noua;
Bucura-te, stralucit arhipastor al Tesalonicului;
Bucura-te, aparator dumnezeiesc al ortodoxiei;
Bucura-te, slujitor al luminii dumnezeiesti;
Bucura-te, invatator al vietii celei neprihanite;
Bucura-te, cel ce curatesti intinaciunea sufletelor;
Bucura-te, cel ce trezesti ravna credinciosilor;
Bucura-te, Parinte Grigorie!

Condacul al 6-lea

Propovaduitor al luminii dumnezeiesti, cu cuvinte dumnezeiesti ai devenit, ca unul ce ai fost partas al acesteia inca din viata aceasta, si ai intunecat cu stralucirea cuvintelor pe cei care impotriva acesteia au ridicat glasul, pe toti trezindu-i la adevar, Grigorie, strigand lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Stralucind in Sinod, ca un luminat teolog, cu gura intelepiunii celei de negrait, ai invatat ca fiinta lui Dumnezeu este de neimpartasit dar lucrarea lui Dumnezeu se impartaseste celor ce striga, Parinte:

Bucura-te, mare aratator al celor sfinte;
Bucura-te, dumnezeiescule aratator de Dumnezeu;
Bucura-te, talcuitorule al stralucirii celei de sus,
Bucura-te, stralucitule scriitor al indumnezeirii,
Bucura-te, dumnezeiescule indrumator al trezviei mintii;
Bucura-te, calauzitorule al rugaciunii celei dinlauntru neratacite;
Bucura-te, ca te-ai umplut de daruri dumnezeiesti;
Bucura-te, cel ce ai vazut stralucirea lui Dumnezeu;
Bucura-te, cel ce intuneci patimile inteleptilor;
Bucura-te, temelie a dogmelor ortodoxe;
Bucura-te, izvor de ape dumnezeiesti;
Bucura-te, Parinte Grigorie!

Condacul al 7-lea

Mare intre ierarhi cu adevarat te-ai aratat, Grigorie intelepte, descoperitor al celor dumnezeiesti, ca unul ce ai dus viata ca a Apostolilor si te-ai impodobit cu minunatele lor infaptuiri, Cuvioase, si pe toti ai sculat sa cante: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Nectar dumnezeiesc nematerialnic si mana hranitoare de suflet si miere din piatra izvorata, cum a spus David Imparatul, sunt intocmirile cuvintelor tale, Grigorie preaminunate, bucurandu-i pe cei ce striga unele ca cestea:

Bucura-te, limba preadulce;
Bucura-te, vedere dumnezeiasca;
Bucura-te, urmator al Mantuitorului si cel de un chip cu El;
Bucura-te, ravnitor al Parintilor si cu ei impreuna salasluitor;
Bucura-te, cereasca boare care improspatezi sufletele;
Bucura-te, duhovniceasca roua care ne racoresti pe noi;
Bucura-te, mireasma sfanta a vietuirii celei curate;
Bucura-te, hrana desavarsita a ospatului sufletesc;
Bucura-te, vas al nectarului celui nemuritor;
Bucura-te, mustrator al mincinoaselor invataturi;
Bucura-te, far dumnezeiesc al celor intelepti;
Bucura-te, calauza a popoarelor ortodoxe;
Bucura-te, Parinte Grigorie!

Condacul al 8-lea

Har strain s-a dat, imbelsugat in revarsare, buzelor tale, aratatorule de Dumnezeu, din tine un rau mare ca din Rai izvorand, Grigorie, care uda Biserica toata, strigand Domnului: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Muntele Athosului, Parinte, impreuna cu Tesalonicul, vestesc stralucitele tale lupte, si toata Biserica credinciosilor te cinsteste ca pe un dumnezeiesc aratator al intelesului Luminii celei mai presus de minte. prin care luminezi pe cei ce striga:

Bucura-te, gura cea purtatoare de lumina;
Bucura-te, vasul cel purtator de mir;
Bucura-te, organ al stralucirii celor trei sori;
Bucura-te, tarina desavarsita a isihiei;
Bucura-te, casa de Dumnezeu luminata a lucrarii celei dumnezeiesti;
Bucura-tebogatie de neinchipuit a vietii in duh;
Bucura-te, ca ai primit daruri dumnezeiesti;
Bucura-te, ca ai rasturnat vorbaria desarta a lui Varlaam;
Bucura-te, cel prin Athosul este cinstit;
Bucura-te, faima stralucita a Tesalonicului;
Bucura-te, putere neclintita a Ortodoxiei;
Bucura-te, Parinte Grigorie!

Condacul al 9-lea

Rauri din pantecele tale curg, prin tainica revarsare din cer, cum a spus Mantuitorul, Parinte cuvioase Grigorie, adapand inimile insetate cu apa vietii, strigand lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Cu usurinta, Parinte, ai indurat feluritele incercari, pentru marturisirea cea buna, si precum aurul in foc incercat fiind tuturor ai stralucit urcand spre cele mai bune pe cei care cu evlavie iti striga tie acestea:

Bucura-te, piatra a curajului;
Bucura-te, stanca a rabdarii;
Bucura-te, cel ce nu te infricosezi de a ispitelor navala;
Bucura-te, cel care ai stins focul patimilor;
Bucura-te, zid de neclintit al Bisericii lui Hristos;
Bucura-te, faclie mult luminoasa a poporului binecredincios;
Bucura-te, ca ai indurat necazurile cu bucurie;
Bucura-te, ca Domnului te-ai infatisat cu slava;
Bucura-te, propovaduitor al tainelor lui Dumnezeu;
Bucura-te, cel ce dai credinciosilor cele mantuitoare;
Bucura-te, al sufletelor iconom dumnezeiesc;
Bucura-te, prieten preaindumnezeit al lui Hristos;
Bucura-te, Parinte Grigorie!

Condacul al 10-lea

Cu cuvintele gurii tale, credinta ortodoxa se propovaduieste in Duhul cel Dumnezeiesc;
caci dumnezeiestilor Parinti de altadata impreuna vietuitor si impreuna simtitor facandu-te, graiurile lor laolaltale-ai pus, Cuvioase, strigand: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Cu razele luminii celei necreate hranindu-te, a celei ce a stralucit pe Tabor, slava si frumusetea si stralucirea acesteia le descrii cu sfintenie, si-I trezesti, sfinte, spre impartasire de ea pe cei care striga acestea:

Bucura-te, al luminii celei necreate tainic cunoscator;
Bucura-te, al patimilor ucigatoare de suflet izbavitor, Bucura-te, al slavei celei viitoare pregustare;
Bucura-te, al sufletelor celor intristate mangaiere;
Bucura-te, ca ai aratat nebuna intelepciunea lui Varlaam;
Bucura-te, ca ai facut cunoscuta bucuria Duhului;
Bucura-te, podoaba dumnezeiasca a Arhiereilor;
Bucura-te, vistierie luminoasa a teologiei;
Bucura-te, oglinda a luminii celei nemateriale;
Bucura-te, secera a invataturilor celor straine;
Bucura-te, bucurie a ortodocsilor si cinste;
Bucura-te, cel ce faci sa plece fruntea dusmanilor;
Bucura-te, Parinte Grigorie!

Condacul al 11-lea

Cu inalta cugetare si cu intelepciune dumnezeiasca ai propovaduit maretiile lui Dumnezeu si faci sa creasca darurile roadelor celor dumnezeiesti ale Duhului, Grigorie, celor curati cu duhul, de care se impartasesc cei ce striga: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Luminatoare cu razele virtutilor s-a aratat viata ta, Grigorie graitorule de Dumnezeu si plina de lumina cu adevarat invatatura ta, fericite, caci lui Dumnezeu ii duci cu invataturile tale pe toti cei care striga unele ca acestea:

Bucura-te, izvor al invataturii;
Bucura-te, temelie a ortodoxiei;
Bucura-te, pilda de vietuire sfanta;
Bucura-te, diadema a bisericii celei sfinte;
Bucura-te, minunat talcuitor al vietii de curatenie;
Bucura-te, graitor sfant al cuvantului harului;
Bucura-te, cel care curatesti toata intinaciunea sufletelor;
Bucura-te, ca indrepti pe a mantuirii cale;
Bucura-te, faclie a stralucirilor celor nemateriale;
Bucura-te, luminator al cunostintelor celor de sus;
Bucura-te, prin care Biserica dantuieste;
Bucura-te, prin care tot credinciosul se bucura;
Bucura-te, Parinte Grigorie!

Condacul al 12-lea

Har dumnezeiesc cere, si mantuirea sufletelor, Grigorie, intelepte ierarhe, pentru cei ce vin la tine cu evlavie si cinstesc luptele tale cele stralucite, caci ca un slujitor lumina stralucesti celor ce striga: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Cantand suferintele tale si dumnezeiestile lupte, pe care le-ai savarsit pentru Biserica, ceata bine credinciosilor totdeauna te lauda pe tine, Grigorie, si cu gura multumitoare, striga catre tine neincetat unele ca acestea:

Bucura-te, tarie a Bisericii;
Bucura-te, neintrecut vorbitor al credintei;
Bucura-te, cel care ai rusinat pe vorbaretul Achindin;
Bucura-te, cel care ai aratat puterea cea daruita de Dumnezeu;
Bucura-te, cel care impreuna cu Apostolii salasluiesti, ca unul ce le-ai urmat in toate;
Bucura-te, luceafar stralucitor al Tesalonicului;
Bucura-te, dulceata a sufletului meu;
Bucura-te, luptator dumnezeiesc al ortodoxiei;
Bucura-te, stralucire a bisericii tale celei cinstite;
Bucura-te, dulce stralucire a poporului tau credincios;
Bucura-te, Parinte Grigorie!

Condacul al 13-lea

(acest condac se zice de trei ori)

O, dumnezeiescule Parinte, cunascator al tainelor celor negraite,Grigorie, culme a Parintilor, primeste vocile poporului tau, si daruieste acoperamantul tau tuturor; caci cu credinta alergam si Sfintei Treimi strigam: Aliluia!

Apoi se zice iarasi Icosul intai:

Inger in lume, vazator al celor de sus, te-ai aratat Grigorie preafericite si cu viata ta cea dumnezeiasca te-ai invrednicit de daruri ingeresti; pentru aceea, minunandu-ne de stralucirea ta, Parinte, strigam:

Bucura-te, cel prin care lumina dumnezeiasca straluceste;
Bucura-te, cel prin care intunericul a fost alungat;
Bucura-te, pajiste prea bine mirositoare a intelepciunii;
Bucura-te, partas al invataturii celei prea bune;
Bucura-te, inaltime neajunsa cu privirea a celor inalte;
Bucura-te, adanc neatins al darurilor duhovnicesti;
Bucura-te, ca esti stralucire a Bisericii;
Bucura-te, ca te-ai aratat intarire ortodocsilor;
Bucura-te, al credintei luminator prea luminat;
Bucura-te, faclie de nepatruns a harului;
Bucura-te, prin care graitorii de nebunii vor tacea;
Bucura-te, prin care graitorii de Dumnezeu se vor bucura;
Bucura-te, Parinte Grigorie!

si Condacul intai

Pe pastorul Tesalonicului, cel prea vrednic Si pe Luminatorul Bisericii cel prealuminat Sa-l laudam in cantari dumnezeesti; Caci s-a aratat locas al luminii celei nepatrunse Si daruieste luminare si har imbelsugat Tuturor celor ce striga: Bucura-te, Parinte Grigorie!

Acatistul Cuviosului Părinte Porfirie Kavsokalivitul, noul făcător de minuni


Dupa obisnuitul inceput, se zice

Troparul

Dupa cum pe pamant fiind te rugai pentru tamaduirea neputintelor si pentru iertarea pacatelor noastre, tot asa si acum roaga-te in ceruri, Parinte Porfirie, si roaga-L pe Hristos Dumnezeul nostru sa mantuiasca sufletele noastre.

Condacele si Icoasele

Condacul 1:

Pe Parintele nostru Porfirie, facatorul de minuni, care a impartit mana din pustia binecuvantata a Sfantului Munte celor ce flamanzeau in pustia duhovniceasca a lumii, veniti sa il laudam, binecredinciosilor, si pentru rugaciunile pe care le inalta Domnului pentru mantuirea neamului crestinesc sa ii multumim cantandu-i: Bucura-te, Parinte Porfirie, biserica vie a lui Dumnezeu!

Icosul 1:

Ai auzit dulcele glas al Preadulcelui Iisus chemandu-te la nunta cea vesnica si zicand: „Vino, Parinte Porfirie, de mosteneste imparatia Cerurilor care este gatita celor ce si-au purtat crucea nevoindu-se din dragoste pentru Dumnezeu!”; noi, vrand a fi partasi fericirii tale, iti aducem aceste laude:
Bucura-te, cel ce mijlocesti inaintea Sfintei Treimi pentru mantuirea noastra;
Bucura-te, rod inmiresmat al Traditiei Sfintilor Parinti;
Bucura-te, ostas imbracat in armura duhovniceasca;
Bucura-te, furtuna care spulberi cuiburile ereticilor;
Bucura-te, cel ce te-ai daruit in intregime fiecaruia dintre cei ce te cercetau;
Bucura-te, ca luptand impotriva puterilor intunericului, le-ai biruit;
Bucura-te, ca ai aparat predaniile bisericesti si ai stat impotriva ratacirilor de multe feluri;
Bucura-te, ca i-ai binecuvantat pe cei ce au marturisit minunile tale;
Bucura-te, ca i-ai mustrat pe cei ce au spus despre tine lucruri neadevarate;
Bucura-te, cel ce stai departe de cei care rastalmacesc minunile tale;
Bucura-te, cel ce primesti laudele aduse de catre cei binecredinciosi;
Bucura-te, ceara insemnata cu pecetea sfinteniei;
Bucura-te, Parinte Porfirie, biserica vie a lui Dumnezeu!

Condacul al 2-lea:

Stiind micimea vietuirii noastre, sa nu deznadajduim afland nevointele Preacuviosului Parinte Porfirie, nici sa incercam a le urma fara dreapta socoteala, si mai ales sa nu cautam a agonisi harismele sale, caci nu putina vatamare vom afla. Ci sa cautam a invata de la el smerenia si dragostea pentru cele sfinte, ca sa ii putem canta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Ai primit la botez numele de Evanghelie, care se talcuieste „Buna Vestire”, si intreaga ta viata a fost o bunavestire despre lucrarea Duhului Sfant si despre dobandirea vesniciei de catre oamenii care, trecatori fiind prin viata pamanteasca, L-au cunoscut pe Domnul care ieri, astazi si in veac Acelasi este, si din revarsarea inimii ti-au cantat:
Bucura-te, ca din pruncie ai fost pazit de Cel a carui intrupare a fost binevestita de inger;
Bucura-te, ca din frageda varsta ai nazuit sa ii inchini Domnului viata ta;
Bucura-te, ca din copilarie ai plecat la Muntele Athos ca sa urci muntele virtutilor;
Bucura-te, ca atunci cand te-ai lovit din greseala cu securea in picior ai cerut ajutorul Maicii Domnului;
Bucura-te, ca ocrotitoarea Sfantului Munte ti-a oprit de indata siroirea sangelui;
Bucura-te, ca ai trait acoperit de Sfantul ei Acoperamant;
Bucura-te, ca pentru vietuirea ta cucernica ai fost hirotonit preot;
Bucura-te, ca ajutand multimi de oameni nu ti-ai pierdut linistea;
Bucura-te, luminator al Atenei si a toata Grecia;
Bucura-te, ca ai fost cautat de pelerini veniti din toata lumea;
Bucura-te, ca ai trait in vremurile noastre nevointe aspre ca ale Parintilor din vechime;
Bucura-te, ca pana la moarte L-ai slujit cu jertfelnicie pe Hristos;
Bucura-te, Parinte Porfirie, biserica vie a lui Dumnezeu!

Condacul al 3-lea:

Nu pentru vreo nevointa aparte s-au revarsat asupra ta raurile binecuvantarilor, ci pentru ca luand asupra ta crucea grea a ascultarii ai urmat Domnului care S-a aratat pe Sine ascultator pana la moarte, si lepadand voia ta la picioarele batranilor tai ai invatat de la acestia cantarea: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Sa vada roadele ascultarii cei ce vor sa traiasca neavand povatuitor, cei care plini fiind de mandrie cred ca au gasit un drum mai scurt catre Dumnezeu, si sa isi cunoasca inselarea. Iar noi sa luam aminte la vietuirea Preacuviosului Parinte Porfirie si cerandu-i sa mijloceasca la Dumnezeu ca sa primim puterea de a merge pe calea ascultarii, sa ii cantam asa:
Bucura-te, rob al lui Hristos care ai cunoscut ce inseamna adevarata libertate;
Bucura-te, ca nu ai cunoscut povara libertatii patimase;
Bucura-te, cel ce supunandu-te batranilor tai ai inteles taina ascultarii;
Bucura-te, ca Parintii Pantelimon si Ioanichie te-au invatat lepadarea voii;
Bucura-te, ca atunci cand ti s-au deschis ochii duhovnicesti i-ai vazut cu duhul pe batranii tai;
Bucura-te, cel ce facand ascultare ai iesit din chilia unui parinte pe fereastra;
Bucura-te, ca nu te-ai mahnit cand frumoasa pasare cioplita fara binecuvantare ti-a fost franta;
Bucura-te, ca asa s-a frant si gandul inimii tale de a face ceva dupa propria voie;
Bucura-te, ca prin rugaciune ai devenit asemenea stalpilor monahismului;
Bucura-te, ca iesind in mijlocul oamenilor te-ai sarguit sa te jertfesti pentru ei;
Bucura-te, ca ai ridicat manastirea din Milesi ca pe un chivot al cunoasterii lui Dumnezeu;
Bucura-te, cel ce ai gasit in Sfanta Scriptura si in Vietile Sfintilor chipuri de sfintenie;
Bucura-te, Parinte Porfirie, biserica vie a lui Dumnezeu!

Condacul al 4-lea:

„Daca nu ar fi scris Sfantul Ioan Scararul cartea despre dumnezeiescul urcus, ar fi putut-o scrie cu pricepere Parintele Porfirie”, s-a dat marturie despre masura sporirii tale; vazandu-te Domnul ca din copilarie ai vrut sa urmezi viata de nevointa a unui alt avva Ioan, cel numit Colibasul, a venit in intampinarea ta si ti-a calauzit pasii pe treptele scarii raiului, iar tu I-ai cantat cu umilinta: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Mincinosi sunt ritorii care invata ca vremea sfinteniei a trecut, ca in vremurile noastre nu mai este cu putinta omului sa mearga pe calea cea stramta pe care o arata Scriptura; noua numai a cugeta la vietuirea ta ne este de ajuns pentru a sta impotriva unora ca acestia, care nu vor sa cante impreuna cu noi:
Bucura-te, ca urmand Sfantului Ioan Colibasul, L-ai primit pe Hristos in chilia inimii tale;
Bucura-te, ca Sfantul Porfirie al Gazei te-a crescut ca pe un urmas al sau;
Bucura-te, bucurie a Sfantului Atanasie si a celorlalti cuviosi aghioriti;
Bucura-te, cel ce iesind din Sfantul Munte nu ai parasit smerenia Sfantului Siluan;
Bucura-te, ca primind bastonul trimis de Sfantul Gherasim ai primit si binecuvantarea acestuia;
Bucura-te, cu Sfantul Vasile cel Mare care te-a ajutat sa ridici asezamantul din Milesi;
Bucura-te, cu Sfintii Ierarhi Nicolae si Spiridon, neobositii facatori de minuni;
Bucura-te, cu Sfintii Cosma si Damian si cu ceilalti Sfinti doctori fara de arginti;
Bucura-te, cel ce ai fost asemanat cu Sfantul Serafim de Sarov;
Bucura-te, ca ai aratat lumii ca harismele Sfantului Nectarie din Eghina nu s-au pierdut;
Bucura-te, cu soborul tuturor Cuviosilor Parinti si Cuvioaselor Maici;
Bucura-te, floare din buchetul Maicii Domnului care ai imprastiat mireasma din Gradina ei;
Bucura-te, Parinte Porfirie, biserica vie a lui Dumnezeu!

Condacul al 5-lea:

Desi in timpul vietii ai avut parte de apasatoare boli, Parinte, nu te-ai lasat biruit de durere, ci le-ai rabdat cu muceniceasca rabdare, si in loc sa cartesti ai primit suferinta cu seninatate, cantandu-I lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Cine poate sa stea departe de mijlocirile tale, stiind cata multime de bolnavi au simtit ajutorul tau? Cine oare va sovai sa alerge la tine, afland ca din zi in zi numarul celor ce au primit sanatate trupeasca si sufleteasca sporeste fara incetare? O, Parinte Porfirie, pentru grija pe care ai aratat-o si o arati celor bolnavi, primeste de la noi laudele acestea:
Bucura-te, ca suferind grele boli ai primit puterea de a-i ajuta pe bolnavi;
Bucura-te, ca i-ai invatat pe oameni ca vindecarea adevarata vine de la Dumnezeu;
Bucura-te, ca insemnand bolnavii cu semnul sfintei cruci le-ai usurat durerile;
Bucura-te, cel ce i-ai ferit pe credinciosi de doctorii cei inchipuiti care au puteri diavolesti;
Bucura-te, ca ai vindecat de paralizie pe femeia celui ce a venit sa te caute la manastire;
Bucura-te, ca desi acela nu te-a gasit a avut mare credinta in puterea mijlocirilor tale tainice;
Bucura-te, ca asa cum ai vindecat-o pe femeia sa ii poti vindeca si pe cei pentru care ne rugam;
Bucura-te, ca i-ai mangaiat pe cei cazuti in deznadejde;
Bucura-te, ca i-ai povatuit sa poarte crucea rabdarii;

Bucura-te, ca bolnavilor care ti-au cerut ajutorul le-ai adus grabnica tamaduire;
Bucura-te, cel ce si acum te rogi pentru cei aflati in diferite suferinte;
Bucura-te, ca pentru tine nu exista boli de nevindecat;
Bucura-te, Parinte Porfirie, biserica vie a lui Dumnezeu!

Condacul al 6-lea:

Nici un om nu este fara de pacat, nici un om nu se poate fali ca a scapat de orice urma a bolii. Stiind ca nu numai trupurile noastre, ci si sufletele noastre sunt atinse de boala, dar stiind si ca Dumnezeu este Cel ce daruieste sanatate celor drept-credinciosi, iti cerem sa te rogi ca impreuna cu cei tamaduiti de bolile lor sa ii putem canta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Noule doctor fara de arginti, Parinte Porfirie, multumindu-ti ca prin nenumarate minuni ai daruit celor suferinzi tamaduirea, nu vom obosi vestind celorlalti vindecarile facute prin rugaciune catre Dumnezeu, si pentru aceasta te rugam sa primesti drept plata multumirile noastre:
Bucura-te, ca pe pruncul care nu se misca l-ai vindecat spre bucuria parintilor lui;
Bucura-te, pentru copiii care primind vindecare trupeasca L-au slavit pe Dumnezeu;
Bucura-te, ca pe femeia necajita de boala barbatului ei ai invatat-o sa se fereasca de tulburarea adusa de diavol;
Bucura-te, cel ce ii ocrotesti pe cei care se ingrijesc cu dragoste de bolnavi;
Bucura-te, cel ce vedeai si vezi mai bine decat doctorii bolile oamenilor;
Bucura-te, cel ce stai impotriva doctorilor nepriceputi ca sa-i feresti pe bolnavi de mai multa suferinta;
Bucura-te, cel ce te-ai aratat bolnavei care suferea de tromboza si ai vindecat-o;
Bucura-te, ca mai tarziu aceasta a recunoscut chipul tau si asa a inteles de la cine a primit ajutorul;
Bucura-te, ca doctorii au ramas fara grai in fata vindecarilor pe care le-ai facut;
Bucura-te, balsam care aduci de la Dumnezeu vindecare trupeasca si sufleteasca;
Bucura-te, ca prin rugaciunile tale s-a biruit randuiala firii;
Bucura-te, cel ce ii intaresti pe cei care marturisesc vindecarile tale minunate;
Bucura-te, Parinte Porfirie, biserica vie a lui Dumnezeu!

Condacul al 7-lea:

Rabdand suferintele ca un al doilea Iov, ai aratat prin viata ta ca incercarile ingaduite de Dumnezeu nu covarsesc puterea omeneasca, si ca oricat de grele ar fi acestea, daca ne luptam sa le biruim, Mantuitorul Hristos va pune pe fruntile noastre cununi stralucitoare, pentru care ii cantam: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Auzind cum in timpul vietii si dupa moarte i-ai izbavit de felurite ispite pe cei carora le-ai cunoscut neputintele, si aflandu-ne noi insine in ispite fara de numar, caci viermele pacatului nu doarme, dorim sa te avem ca ocrotitor al nostru, si pentru aceasta iti cantam:
Bucura-te, ca trecand prin furtuna necazurilor ai primit puterea de a-i ajuta pe cei ispititi;
Bucura-te, ca i-ai facut dreptate slujbasului invinuit pe nedrept;
Bucura-te, ca pe tanara care vroia sa se sinucida ai scapat-o din ghearele diavolului;
Bucura-te, ca ai prevenit maicile de la Manastirea Jazak sa nu bea apa din fantana otravita de necredinciosi;
Bucura-te, ca fara teama in vreme de razboi ai scapat o fata de la pangarire;
Bucura-te, ca l-ai izbavit pe ucenicul tau de primejdia din adancurile apelor;
Bucura-te, cel ce dai cu prisosinta cele de trebuinta credinciosilor;
Bucura-te, ca printr-o minune Cel ce a inmultit pestii in pustie te-a vadit a fi asemenea Lui;
Bucura-te, ca aceasta minune si altele asemenea ei au fost tainuite pana dupa moartea ta;
Bucura-te, cel ce te-ai aratat in chip minunat celor care ti-au cerut ocrotirea;
Bucura-te, ca oricine te cheama in ajutor cu credinta primeste sprijinul tau;
Bucura-te, ca nenumarate sunt facerile de bine pe care ni le-ai aratat;
Bucura-te, Parinte Porfirie, biserica vie a lui Dumnezeu!

Condacul al 8-lea:

Cum sa nu ne veselim de minunile tale? Cum sa nu tresalte inimile noastre la aflarea bucuriei pe care o aduci celor ce te cinstesc, tainicule povatuitor al calugarilor si al mirenilor? Stiind ca ducand viata monahiceasca tu ai fost calauza priceputa si pentru familiile care in viforul lumii au cautat linistea duhovniceasca, ii cantam Celui Care te-a inteleptii: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Vazand cum vrajmasul diavol se lupta ca mirenii sa duca o viata cat mai patimasa, aducandu-le tulburare in suflet si soptindu-le ca numai in manastiri se poate duce o viata bineplacuta lui Dumnezeu, tu i-ai povatuit sa stea impotriva acestuia si sa duca lupta cea buna, iar ei sporind in vietuirea duhovniceasca ti-au cantat:
Bucura-te, ca ii afli pe fiii risipitori si te rogi pentru ei;
Bucura-te, ca aduci pacea in familiile dezbinate;
Bucura-te, ca le-ai descoperiti celor cazuti calea pocaintei;
Bucura-te, ca i-ai ajutat pe acestia sa ajunga fii credinciosi ai Bisericii;
Bucura-te, ca i-ai invatat pe parinti sa traiasca o viata sfanta pentru ca fiii lor sa fie paziti de ispite;
Bucura-te, ca rugandu-se Domnului ucenica ta a fost petita de tanarul pe care il iubea;
Bucura-te, ca domolind impotrivirile parintilor lui, au reusit sa se casatoreasca;
Bucura-te, ca le-ai vorbit despre Hristos tinerilor care necunoscand lumina traiau in patimi;
Bucura-te, ca ei ti-au sarutat picioarele cu dragoste;
Bucura-te, sprijin al celor ce vor sa isi intemeieze o familie;
Bucura-te, ca Domnul ti-a dat priceperea de a fi calauza pentru cei casatoriti;
Bucura-te, bland duhovnic care cu iscusinta ai vindecat ranile sufletesti;
Bucura-te, apostol al sfinteniei in vremuri de mare tulburare;
Bucura-te, Parinte Porfirie, biserica vie a lui Dumnezeu!

Condacul al 9-lea:

Doamne, Cel ce ne-ai zis „Fiti sfinti, ca Eu, Domnul Dumnezeul vostru, sfant sunt”, Care prin gura Preacuviosului Parinte Porfirie ne-ai amintit aceasta porunca a Ta, iar noi am priceput ca numai daca vom merge pe calea sfinteniei vietile noastre vor cunoaste implinirea, acopera-ne cu harul Tau cel ceresc ca sa mergem pe aceasta cale fara a fi vatamati de cursele diavolului si sa iti cantam in toata vremea: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Ceea ce marturiseste intreaga predanie a Rasaritului, si anume ca Dumnezeu S-a facut om pentru ca omul sa se sfinteasca, este cu anevoie de priceput; dar ascultandu-te pe tine, Preacuvioase Parinte, ca ne indemni sa ajungem la masura sfinteniei, oricat de mari ar fi ispitele care ne apasa, iti zicem:

Bucura-te, icoana a virtutilor poleita cu aurul smereniei;
Bucura-te, ca nu numai pe monahi, ci si pe mireni i-ai indemnat sa rosteasca rugaciunea lui lisus;
Bucura-te, ca ii vezi pe crestinii ravnitori stralucind ca niste faclii;
Bucura-te, ca l-ai vazut pe Parintele Yannis imbratisandu-si preoteasa in lumina raiului;
Bucura-te, dascal al cugetarii la cele sfinte;
Bucura-te, ca savarsind dumnezeiestile slujbe inima ta a devenit altar al Celui Preainalt;
Bucura-te, ca afland nevointele tale sporim in nevointa;
Bucura-te, ca prin postiri indelungate ti-ai hranit sufletul cu putere cereasca;
Bucura-te, lumanare care te-ai asemanat rugului lui Moise;
Bucura-te, ca prin intelepciune duhovniceasca i-ai intrecut pe inteleptii lumii acesteia;
Bucura-te, ca ne-ai indemnat ca prin lungi privegheri sa calatorim spre odihna vesnica;
Bucura-te, adeverire a invierii lui Hristos;
Bucura-te, Parinte Porfirie, biserica vie a lui Dumnezeu!

Condacul al 10-lea:

Fiind aprins de dragostea cea duhovniceasca si vrand sa propovaduiesti oamenilor credinta in Hristos, pentru ravna ta Domnul te-a chemat sa fii partas darurilor Sfintilor Apostoli si prin harisma vorbirii in limbi ai grait pe intelesul celor de alt neam, iar ei mirandu-se de sfintenia ta au strigat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Vrand tu sa o ajuti pe tanara Annoula sa lepede cugetarile desarte si sa creada in Atotputernicul Dumnezeu, nu ti-a fost opreliste necunoasterea limbii pe care o vorbea aceasta, ci prin darul lui Dumnezeu ai trecut de acesta stavila, spre bucuria celor care te lauda asa:
Bucura-te, ca niciodata nu ai gresit cand ai spus oamenilor cele pe care ti le-a aratat Domnul;
Bucura-te, cel ce din smerenie nu I-ai cerut Domnului harisme alese;
Bucura-te, ca nu te-ai mandrit pentru darurile cu care Dumnezeu te-a covarsit;
Bucura-te, ca primindu-le nu ai contenit cugetarea smerita la propria ta pacatosenie;
Bucura-te, ca minunile le-ai facut nu spre lauda ta, ci spre slava lui Dumnezeu;
Bucura-te, ca si noi am urmat povata pe care i-ai dat-o femeii credincioase, si nu ne indoim de harismele tale;
Bucura-te, ca ai trait bucuria Rusaliilor;
Bucura-te, cel ce prin luminare dumnezeiasca ai inteles necazurile oamenilor;
Bucura-te, ca ai astupat gurile celor care carteau impotriva darurilor Sfantului Duh;
Bucura-te, ca ne-ai lamurit ca puterile celor departati de Biserica vin de la ingerii cazuti;
Bucura-te, stavila pentru cei care fiind stapaniti de diavol imitau darul vorbirii in limbi;
Bucura-te, cel ce cunosteai graiurile pasarilor si ale animalelor;
Bucura-te, Parinte Porfirie, biserica vie a lui Dumnezeu!

Condacul al 11-lea:

Cuvantul despre trecerea in vesnicie, cum ca „de vei muri inainte de a muri, nu vei mai muri atunci cand vei muri”, a fost sorbit de inima ta insetata de cunoastere si luminandu-te te-ai impartasit de aceasta traire cand moartea ta a devenit un puternic: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

„Dupa ce voi pleca la Domnul, eu voi continua sa va vorbesc. Voi, oare, ma veti auzi?”, ne-ai intrebat pe toti cei care te purtam cu dragoste in inimile noastre. Nefiind vrednici de a auzi cuvintele tale pline de putere, facem ceea ce ne este cu putinta si indraznim sa iti aducem smerita lauda, stiind ca asculti glasurile noastre:
Bucura-te, cel ce ti-ai asteptat moartea ca pe o intalnire cu Dumnezeu;
Bucura-te, ca ai parasit aceasta lume chemindu-L pe Mantuitorul Hristos;
Bucura-te, ca ai adormit in Sfantul Munte, pe care launtric niciodata nu l-ai parasit;
Bucura-te, ca dragostea ta pentru Hristos a covarsit frica mortii;
Bucura-te, ca rugandu-te se risipea norul intunecat pe care il vedeai deasupra unora dintre muribunzi;
Bucura-te, cel ce si acum te rogi pentru cei aflati pe patul de moarte;
Bucura-te, cel ce ne feresti de moarte naprasnica;
Bucura-te, ca ultima ta dorinta a fost „ca toti sa fie una”, dupa cum voieste Hristos;
Bucura-te, ca te-ai rugat ca toti oamenii sa il cunoasca pe Dumnezeul Parintilor nostri;
Bucura-te, ca Cel Ce a inviat din morti te-a invatat sa biruiesti moartea;
Bucura-te, ca privind blandul tau chip ne umplem de mangaiere;
Bucura-te, vazand ca semintele pe care le-ai semanat dau roada imbelsugata;
Bucura-te, Parinte Porfirie, biserica vie a lui Dumnezeu!

Condacul al 12-lea:

Asa precum Sfantul Nectarie a voit ca moastele sale bine-mirositoare sa fie impartite spre binecuvantare in tot pamantul, si pretutindeni s-a aflat de minunile sale, tot asa dupa adormirea ta Dumnezeu a vrut ca cinstirea ta sa se raspandeasca in toate colturile lumii, ca toti cei care in aceste vremuri de ratacire au cunoscut ca esti stalp de lumina al dreptei-credinte, sa cante Domnului impreuna cu tine: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Înainte de a primi cinstirea cuvenita de la oamenii cei muritori, bine-placutule al lui Dumnezeu, ai primit o cinstire mai inalta, caci ai fostpraznuit in Biserica Cereasca de soborul celor care imbracati in vesminte luminoase cantau ingereste troparul tau, si carora urmatori facandu-ne noi iti zicem cu mare glas:
Bucura-te, dar nepretuit pe care Dumnezeu l-a daruit Bisericii;
Bucura-te, ca am fost povatuiti in chip minunat sa ne rugam tie;
Bucura-te, ca insusi Domnul S-a ingrijit sa primesti cinstire de la oameni;
Bucura-te, ascultand laudele celor care asteapta tainica ta povatuire;
Bucura-te, ca asa cum te rugai inainte impreuna cu ucenicii tai, te rogi acum cu noi toti;
Bucura-te, ca precum iti ocroteai fiii duhovnicesti acum ne ocrotesti si pe noi;
Bucura-te, ca numarul celor care te cinstesc creste fara incetare;
Bucura-te, prieten al celor care invata de la tine urcusul duhovnicesc;
Bucura-te, ca cei ce au privit chipul tau luminat vor sa atinga si sfintele tale moaste;
Bucura-te, candela aprinsa de Parintele Ceresc;
Bucura-te, ucenic al Fiului lui Dumnezeu;
Bucura-te, vas ales al Sfantului Duh;
Bucura-te, Parinte Porfirie, biserica vie a lui Dumnezeu!

Condacul al 13-lea:

O, Preacuvioase Parinte Porfirie, facatorule de minuni, primind aceasta putina rugaciune de la noi, cei ce din prea-plinul inimii iti aducem laude dupa cuviinta, ajuta-ne sa punem inceput bun si lepadand toate patimile si poftele sa traim ca madulare sfinte ale Bisericii, ca impreuna cu tine sa putem canta in vecii vecilor: Aliluia!

(acest Condac se zice de trei ori).

Apoi iarasi se zice Icosul intai: Ai auzit dulcele glas… si Condacul intai: Pe Parintele nostru Porfirie, facatorul de minuni…
Apoi se zice aceasta:

Rugaciune

Preacuvioase Parinte Porfirie, robule al Dumnezeului celui viu, primeste laudele pe care ti le aducem cu inima smerita si mijloceste inaintea lui Dumnezeu pentru mantuirea noastra.
Ocroteste-ne de tot raul si de toata tulburarea. Ajuta-ne sa biruim ispitele care ne stau inainte si prin rabdarea noastra sa dobandim cununile cele netrecatoare. Iar la infricosatoarea Judecata sa fim feriti de vesnic pedeapsa si sa fim asezati in partea cea de-a dreapta, unde cu soborul tuturor sfintilor te veselesti de frumusetile ceresti. Ca primind grabnicul tau ajutor sa ii multumim in vecii vecilor Dumnezeului Care te-a proslavit. Amin.

TROPARUL PARINTELUI PORFIRIE
Nu trecuse mult timp din ziua adormirii parintelui Porfirie cand, un nepot de-al sau, de meserie educator, a vazut in vis o biserica uriasa, scaldata in lumina, aflata in inaltul cerului, ce fusese ridicata in cinstea parintelui Porfirie si in mijlocul careia sedea insusi parintele Porfirie. Totodata a vazut cum numerosi oameni ai lui Dumnezeu, imbracati in straie de lumina si purtand cununi stralucitoare, se adunasera inauntrul dar si in afara bisericii si cantau cu glasuri melodioase un tropar, al carui text si a carui muzica erau inchinate parintelui Porfirie. Nepotul parintelui a auzit de atatea ori in vis acest tropar, incat l-a invatat pe de rost! Si, indata ce s-a trezit, aducandu-si-l bine aminte, l-a scris si l-a si inregistrat! Acesta este troparul:

Dupa cum pe pamant te rugai
pentru tamaduirea neputintelor
si pentru iertarea
pacatelor noastre,
tot astfel si acum roaga-te in ceruri,
parinte Porfirie,
si roaga-L pe Hristos Dumnezeul nostru
sa mantuiasca sufletele noastre.

***

Vezi si MARE BUCURIE: Părintele Porfirie (Bairaktaris) Kavsokalivitul a fost trecut oficial în rândul Sfinţilor Cuviosi ai Bisericii de către Patriarhia Ecumenică

Rugăciunea de dimineaţă a Arhimandritului Sofronie Saharov

Împărate Sfinte, Cela ce eşti mai înainte de toţi vecii Fiul Tatălui şi Cuvântul Lui Cel împreună fără de început şi împreună veşnic, Iisuse Hristoase, Făcătorul cerului şi al pământului, Ziditorul meu, Carele prin atotziditoare porunca Ta ai scos toate dintru nefiinţă şi pre mine întru această viaţă m-ai adus, Cela ce bine ai voit a-mi dărui în scăldătoarea Botezului harul naşterii celei de Sus în Sfântul Duh şi a pune pecetea Darului Acestuia pre mădularele trupului meu în Sfânta Taină a Mirungerii, Cela ce ai pus în inima mea dorul de a Te căuta pre Tine, Unul Dumnezeu Cel Adevărat – auzi rugăciunea mea. Că nici lumină am, nici bucurie, nici înţelepciune, nici viaţă, nici putere afară de Tine; dar nici vrednic sunt pentru mulţimea păcatelor mele să caut către Tine, Dumnezeul meu; ci pentru Cuvântul Tău, că „tot ceea ce veţi cere în rugăciune, crezând, veţi primi” şi „tot ce veţi cere întru Numele Meu voi face vouă”, îndrăznind chem către Tine: binecuvântează, Doamne, ziua aceasta pe care mi-ai dat pentru cea negrăită bunătatea Ta; şi mă învredniceşte, în puterea binecuvântării Tale, ca toată fapta şi cuvântul din ziua ce încep acum, să le săvârşesc, Însuţi pentru tine, spre slava Ta, în frica Ta, dupre voia Ta, în duhul întregii cugetări şi al curăţiei, al smeritei cugetări, al răbdării, al dragostei, al blândeţii, al păcii, al bărbăţiei, al înţelepciunii, cu rugăciune şi în tot ceasul amintindu-mi că pretutindeni eşti.

Aşa, Doamne, pentru nemărginită bunătatea Ta, cu Duhul Tău cel Sfânt mă povăţuieşte întru tot lucrul şi cuvântul cel bun şi-mi dăruieşte fără poticnire să trec toată calea vieţii înaintea feţei Tale, ca nici o fărădelege să mai adaug dreptăţii pre carea o ai descoperit nouă.

Doamne, Cel mare şi mult milostiv, îndură-Te spre mine cela ce rău mă pierd; să nu ascunzi de la mine faţa Ta, nici căile mântuirii Tale; iar de mă va duce voia mea cea stricăcioasă pre alte căi, atunci nu mă cruţa, Mântuitorul meu şi cu de-a sila mă întoarce la calea Ta cea sfântă. Căci Tu, cunoscătorule de inimi Cel bun, cunoşti toată nimicnicia mea şi nebunia, toată orbeala mea şi toată nepriceperea; dar şi durerea inimii mele şi suspinurile sufletului meu înaintea Ta sunt. Pentru aceasta mă rog Ţie: auzi-mă în scârba mea, întăreşte-mă de Sus cu puterea Ta; ridică-mă pre mine cel doborât de păcat, slobozeşte-mă pre cel robit de patimi, tămăduieşte-mi toată rana cea ascunsă, curăţeşte-mă de toată întinăciunea trupului şi a duhului; păzeşte-mă de tot lucrul şi cuvântul stricător de suflet, de toată mişcarea cea lăuntrică şi cea dinafară, Ţie neplăcută şi aproapelui meu nefolositoare. Arată mie, Doamne, calea în carea voi merge, Însuţi mă învaţă ce mi se cade să grăiesc; iar, de este voia Ta să tac, învaţă-mă cum, în duhul păcii să tac, nu scârbind, nici smintind pe fratele. Rogu-mă Ţie, lege pune mie în căile poruncilor Tale şi nu mă lăsa până la suflarea mea cea mai de pre urmă să mă înstrăinez de lumina aşezămintelor Tale, până ce va fi porunca Ta singura lege a întregii mele firi: şi cea vremelnică şi cea veşnică. Dăruieşte-mi mie, Doamne să ajung la cunoştinţa adevărului Tău. Prelungeşte-mi viaţa până voi aduce Ţie roadă de pocăinţă adevărată; să nu mă iei la jumătatea zilelor mele, nici în ceasul întunecării mele, ci, înainte de a mă întoarce în pământul din carele am fost luat, binevoieşte să mă întorc la Tine, Dumnezeul meu şi mai înainte de a părăsi această viaţă să vază sufletul meu slava fiilor învierii. Iar când, întru adâncul înţelepciunii Tale, ai rânduit a pune capăt vieţii mele pe pământ, atunci, mai înainte fă mie cunoscută moartea mea, ca să se gătească sufletul meu spre a Te întâmpina. În ziua aceea, cea mare şi sfântă mie, fii cu mine, Doamne şi dăruieşte mie bucuria cea negrăită a mântuirii Tale. Curăţeşte-mă de toată greşeala cea văzută şi cea ascunsă, şi de toată fărădelegea ce se tăinuieşte întru cele dinlăuntru ale mele, şi mă învredniceşte să aduc răspuns bun înaintea scaunului cel înfricoşat al judecăţii Tale.

Dumnezeule, Dumnezeul meu, multe lucruri şi mari cer eu de la Tine, Împăratul cel Preaînalt, dar nu am uitat nevrednicia mea, nici spurcăciunea mea, nici urâciunea; ci, rogu-mă Ţie, miluieşte-mă şi nu mă trece cu vederea, nici mă lepăda pre mine de la faţa Ta, pentru prea multă îndrăzneala mea; ba mai vârtos şi înmulţeşte în mine această sfântă şi dreaptă îndrăzneală şi întru puterea dragostei Tale mă călăuzeşte pre urmele paşilor Tăi. Dăruieşte mie, celui mai de pe urmă şi mai lepădat dintre toţi oamenii, să Te iubesc pre Tine, precum Însuţi ai poruncit nouă; din toată inima mea şi din tot sufletul meu şi din tot cugetul meu, din toată vârtutea mea; cu întreaga mea făptură îmi dăruieşte să Te iubesc pre Tine, Doamne. Că Singur eşti Acoperitorul cel Sfânt şi Atotputernic şi Apărătorul vieţii mele şi Ţie rugăciunile mele aduc şi Cuvântările de slavă acum şi în vecii vecilor. Amin!